Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 621 din 26 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33-36 si art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 596 din 29 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33-36 şi <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bollemann" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 4.483/182/2006 al Tribunalului Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise în cuprinsul cãrora "retracteazã" motivarea privitoare la prevederile <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , depusã la instanţa care a sesizat Curtea Constituţionalã. Cu privire la celelalte texte de lege criticate, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , arãtând cã, prin <>Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006 , Curtea a admis aceastã excepţie. Totodatã, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a celorlalte texte de lege criticate, apreciind cã acestea nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 februarie 2007 pronunţatã în Dosarul nr. 4.483/182/2006, Tribunalul Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33-36 şi <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Bollemann" - S.A. din Baia Mare într-un recurs împotriva unei sentinţe civile pronunţate într-o acţiune având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale criticate încalcã dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 20 din Constituţie, precum şi dispoziţiile art. 6 şi 10 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens, aratã, în esenţã, cã textele de lege criticate plaseazã regimul juridic al contravenţiilor în domeniul extrapenal, ceea ce contravine dispoziţiilor convenţionale invocate. Totodatã, depunerea plângerii contravenţionale la organul din care face parte organul constatator îi oferã acestuia posibilitatea de a nu înainta plângerea instanţei, ceea ce duce la încãlcarea accesului liber la justiţie al contravenientului.
Tribunalul Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile legale criticate nu contravin art. 21 din Legea fundamentalã, deoarece persoana vãtãmatã prin procesul-verbal se poate adresa instanţei cu o plângere, conform <>art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , care este soluţionatã conform regulilor generale de procedurã. Textele criticate nu conţin nici dispoziţii de procedurã din care sã reiasã o inversare a sarcinii probei.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 31, art. 33-36 şi ale <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale şi cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 este inadmisibilã, întrucât Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în sensul admiterii acesteia prin <>Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006 . Astfel, Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu interzice legiuitorului sã adopte o legislaţie specificã în materia contravenţiilor, aşa încât în dreptul românesc contravenţiile au fost scoase de sub incidenţa legii penale şi au fost supuse unui regim administrativ. Totodatã, dispoziţiile legale criticate nu înlãturã posibilitatea persoanelor de a se adresa justiţiei şi de a se prevala neîngrãdit de toate garanţiile pe care le oferã un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31, ale art. 32 alin. (1), ale art. 33-36 şi ale <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 . Acestea au urmãtorul conţinut:
- Art. 31: "(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânãrii sau comunicãrii acestuia.
(2) Partea vãtãmatã poate face plângere numai în ceea ce priveşte despãgubirea, iar cel cãruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte mãsura confiscãrii.";
- Art. 32: "(1) Plângerea însoţitã de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sã o primeascã şi sã înmâneze depunãtorului o dovadã în acest sens.";
- Art. 33: "(1) Judecãtoria va fixa termen de judecatã, care nu va depãşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, dupã caz, a persoanei care a fãcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricãror alte persoane în mãsurã sã contribuie la rezolvarea temeinicã a cauzei.
(2) În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecãtoria va cita şi societatea de asigurãri menţionatã în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.";
- Art. 34: "(1) Instanţa competentã sã soluţioneze plângerea, dupã ce verificã dacã aceasta a fost introdusã în termen, ascultã pe cel care a fãcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacã aceştia s-au prezentat, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotãrãşte asupra sancţiunii, despãgubirii stabilite, precum şi asupra mãsurii confiscãrii.
(2) Hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacatã cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendã executarea hotãrârii.";
- Art. 35: "Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se soluţioneazã cu precãdere.";
- Art. 36: "Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciarã de timbru.";
- Art. 47: "Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedurã civilã."
Autorul excepţiei considerã cã acestea sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului din Constituţie, precum şi cu dispoziţiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi art. 10 referitoare la libertatea de exprimare din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
I. Cu privire la prevederile <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , Curtea constatã cã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate.
Or, potrivit <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale".
Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã în temeiul <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 .
II. Referitor la prevederile art. 31, ale art. 33-36 şi ale <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , autorul excepţiei aratã, în esenţã, cã acestea plaseazã regimul juridic al contravenţiilor în domeniul extrapenal, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 20 din Constituţie, precum şi dispoziţiilor art. 6 şi 10 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea reţine cã asupra aspectelor invocate în motivarea excepţiei s-a pronunţat cu valoare de principiu prin <>Decizia nr. 317 din 9 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 8 octombrie 2003.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţã, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã în dreptul românesc contravenţiile au fost scoase de sub incidenţa legii penale şi au fost supuse unui regim administrativ. Sub acest aspect, Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu se opune tendinţei de "dezincriminare" a unor asemenea fapte, iar Curtea Europeanã considerã ca pozitivã mãsura dezincriminãrii, în "interesul individului", a unor infracţiuni mai puţin grave şi pentru care fãptuitorul nu mai rãspunde penal, putând chiar sã evite procedura judiciarã şi pe aceastã cale sã se elimine suprglomerarea tribunalelor.
Totodatã, potrivit teoriei şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, problema stabilirii vinovãţiei în materia contravenţiilor nu are în vedere faza extrajudiciarã a sancţiunii administrative, ci faza judiciarã a acesteia, ceea ce presupune respectarea dreptului la un proces echitabil şi a garanţiilor prevãzute de art. 6 din Convenţie.
Pentru aceleaşi motive nu poate fi reţinutã nici critica privind încãlcarea prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentalã.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
În final, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 10 referitoare la libertatea de exprimare din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bollemann" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 4.483/182/2006 al Tribunalului Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
II. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31, art. 33-36 şi <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 iunie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
