Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 62 din 31 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 2^1 si art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 158 din 9 martie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie-Iulian Dascãlu în Dosarul nr. 2.549/311/2011 al Judecãtoriei Slatina - Secţia penalã, care formeazã obiectul Dosarului nr. 1.344D/2011 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere de judecare în lipsã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta, formulatã la procurorul ierarhic superior, conform dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, constituie o veritabilã cale de atac, motiv pentru care nu se poate susţine încãlcarea prin textele criticate a dispoziţiilor constituţionale şi europene invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 noiembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 2.549/311/2011, Judecãtoria Slatina - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie-Iulian Dascãlu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale cu privire la sãvârşirea infracţiunilor de înşelãciune, fals intelectual şi fals în declaraţii, prevãzute la art. 215, 289 şi 292 din Codul penal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã inadmisibilitatea plângerii formulate împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, prevãzutã la art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, precum şi rãmânerea definitivã a hotãrârii pronunţate de judecãtorie în soluţionarea plângerii formulate împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale ori împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu, conform art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, pot duce la mãsuri arbitrare şi cã efectul aplicãrii textelor criticate constã în încãlcarea cu reavoinţã a drepturilor privind exercitarea cãilor de atac şi în limitarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.
Judecãtoria Slatina - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, instanţa aratã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor constituţionale şi celor europene invocate de autorul excepţiei, întrucât împotriva actelor procurorului poate fi fãcutã plângere la procurorul ierarhic superior, iar împotriva soluţiei de respingere a acestuia din urmã persoana nemulţumitã poate face plângere la judecãtoria cãreia i-ar reveni competenţa sã judece în primã instanţã, fiind asigurat astfel dreptul la un recurs efectiv. Se apreciazã, de asemenea, cã dispoziţiile modificatoare ale Legii nr. 202/2010 au ca efect împiedicarea tergiversãrii soluţionãrii cauzelor.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului aratã cã textele criticate sunt constituţionale şi invocã în acest sens decizii ale Curţii Constituţionale, ca de exemplu Decizia nr. 1.279 din 25 noiembrie 2008 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 17 decembrie 2008), Decizia nr. 1.041 din 14 iulie 2009 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 3 octombrie 2009) şi Decizia nr. 1.176 din 17 septembrie 2009 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 21 octombrie 2009).
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 278 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã. Din analiza dosarului Curtea reţine însã cã autorul excepţiei criticã, în realitate, dispoziţiile art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, texte asupra cãrora urmeazã a se pronunţa prin prezenta decizie. Textele criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 278 alin. 2^1: "Plângerea formulatã împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilã.";
- Art. 278^1 alin. 10: "Hotãrârea judecãtorului pronunţatã potrivit alin. 8 este definitivã."Se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 - Accesul liber la justiţie, precum şi prevederile art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, Curtea reţine cã posibilitatea formulãrii plângerii împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, constituie o garanţie procesualã, iar rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit prevederilor art. 278 alin. 2^1, introdus în Codul de procedurã penalã prin Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, are ca scop asigurarea celeritãţii soluţionãrii cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un recurs efectiv, nefiind astfel încãlcate dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi nici prevederile art. 13 din Convenţie.
De asemenea, Curtea reţine cã, în faza de urmãrire penalã, legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât şi pentru eliminarea unor garanţii procesuale, precum cea din speţã, cu condiţia ca actele organelor de urmãrire penalã sã poatã fi cenzurate de instanţa de judecatã. Or, în cazul de faţã, rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, nu înlãturã dreptul pãrţii interesante de a formula plângere, în condiţiile art. 278^1 alin. 1, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei de clasare şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecãţii propriu-zise şi de cãile de atac prevãzute de lege în cazul trimiterii în judecatã.
Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, de exemplu, prin Decizia nr. 1.456 din 3 noiembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 12 decembrie 2011. Cu acest prilej Curtea a arãtat cã împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii, astfel încât reglementarea cãilor de atac împotriva hotãrârii prin care judecãtorul soluţioneazã plângerea împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Eliminarea cãilor de atac în aceastã materie este justificatã de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, legiuitorul urmãrind sã asigure celeritatea acesteia şi obţinerea în mod rapid a unei hotãrâri definitive prin care sã fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 125 din 1 februarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, respectiv Decizia nr. 1.131 din 13 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011.
Întrucât, faţã de cele examinate de Curtea Constituţionalã, nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei la care s-a fãcut referire, cele statuate prin deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie-Iulian Dascãlu în Dosarul nr. 2.549/311/2011 al Judecãtoriei Slatina - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din 31 ianuarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
