Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Iosif Cimpoeşu în Dosarul nr. 1.284/103/2013 al Judecătoriei Roman şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 926D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale interpretarea şi aplicarea textului de lege criticat. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.284/103/2013, Judecătoria Roman a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Iosif Cimpoeşu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate - ce constituie temeiul legal care a stat la baza determinării creanţei supuse executării silite - contravin prevederilor art. 16, art. 22, art. 41, art. 47 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie, deoarece, potrivit interpretării pe care o dă Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale şi persoanele fizice autorizate sunt obligaţi să plătească contribuţie la sistemul public de pensii pentru toate încasările (cifra de afaceri a entităţii economice) dacă acestea sunt mai mari de 4 salarii brute pe ţară. Astfel, potrivit acestei interpretări, contribuţia la pensii se aplică şi asupra cheltuielilor deductibile fiscal ale întreprinderii. Or, consideră că interpretarea corectă este aceea potrivit căreia membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale şi persoanele fizice autorizate nu sunt obligaţi să plătească contribuţie la sistemul public de pensii pentru toate încasările - cifra de afaceri a entităţii economice - chiar dacă acestea sunt ceva mai mari de patru salarii medii brute pe ţară, dacă prin scăderea din cifra de afaceri a întreprinderii a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit rezultă un venit impozabil mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut pe ţară, conform art. 296^22 din Codul fiscal. Mai arată că dispoziţiile de lege criticate creează discriminări între categoriile profesionale prin interpretarea abuzivă a definiţiei privind venitul brut, întrucât managerilor şi administratorilor prevăzuţi la lit. a) a aceluiaşi articol li se aplică o contribuţie la pensii în procent de 10,5% din retribuţia personală, iar nu de 31,3%, inclusiv din cheltuielile deductibile fiscal ale întreprinderii, nu doar din venitul personal obţinut din scăderea din cifra de afaceri a întreprinderii a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit. În final, consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 22 privind dreptul la viaţă, art. 41 privind dreptul la măsuri de protecţie socială, art. 47 privind nivelul de trai decent şi art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece contribuţia la pensii este un impozit - o taxă forfetară. 6. Judecătoria Roman apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, iar în ceea ce priveşte modul în care dispoziţiile de lege criticate sunt interpretate sau aplicate, precum şi aspectele referitoare la o eventuală eroare în aplicarea legislaţiei într-un anumit domeniu nu sunt chestiuni ce aparţin sferei de competenţă a Curţii Constituţionale. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia este nemulţumit de modul în care Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a interpretat şi aplicat dispoziţiile de lege criticate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...] IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: [...] b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;". 12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 privind dreptul la viaţă, art. 41 privind dreptul la măsuri de protecţie socială, art. 47 privind nivelul de trai decent şi art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia critică interpretarea Casei Judeţene de Pensii Neamţ, potrivit căreia membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale şi persoanele fizice autorizate sunt obligaţi să plătească contribuţie la sistemul public de pensii pentru toate încasările (cifra de afaceri a entităţii economice) dacă acestea sunt mai mari de 4 salarii brute pe ţară. Astfel, potrivit acestei interpretări, contribuţia la pensii se aplică şi asupra cheltuielilor deductibile fiscal ale întreprinderii. Din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta nu critică soluţia legislativă a art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ci interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege referitoare la contribuţia de asigurări sociale. 14. Or, Curtea reţine că textul de lege criticat stabileşte categoriile de persoane care sunt asigurate în mod obligatoriu în cadrul sistemului public de pensii, iar nu baza şi modalitatea de calcul ale contribuţiei de asigurări sociale, prevederi care sunt cuprinse în Codul fiscal. 15. În concluzie, ţinând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii textului de lege cu care a fost sesizată, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât priveşte chestiuni de interpretare şi aplicare a unor texte de lege, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Iosif Cimpoeşu în Dosarul nr. 1.284/103/2013 al Judecătoriei Roman. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Roman şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
