Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 613 din 12 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 12 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Constantin Armaşu în Dosarul nr. 1.865/101/2010 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.094D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.472D/2010 şi nr. 4.199D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Consiliul Local al Comunei Bãneasa în Dosarul nr. 262/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilã şi de Alexandru Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.472D/2010 şi nr. 4.199D/2010 la Dosarul nr. 3.094D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.865/101/2010, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Constantin Armaşu într-o cauzã având ca obiect o acţiune în anularea unui act emis de autoritãţile publice locale.
Prin Încheierea din 6 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 262/122/2010, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu aceeaşi excepţia de neconstituţionalitate, ridicatã de Consiliul Local al Comunei Bãneasa într-o cauzã având ca obiect o acţiune în anularea unui act emis de autoritãţile publice locale.
Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Alexandru Gheorghe Chivari într-o cauzã având ca obiect o acţiune în anularea unui act emis de autoritãţile publice locale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat încalcã principiul autonomiei locale, în componenta sa organizatoricã, în condiţiile în care mandatul de consilier local, ales prin votul liber exprimat de cãtre comunitatea localã, înceteazã de drept, înainte de termen, ca efect al pierderii calitãţii de membru al unui partid, prin decizia unilateralã a partidului respectiv, nicidecum a comunitãţii care l-a învestit. Se aratã cã o mãsurã luatã de un partid politic produce efecte deosebit de importante la nivelul unei autoritãţi publice locale, încetarea mandatului de consilier local, pentru motive ce nu ţin de activitatea acestuia în cadrul instituţiei, intervenind automat.
Se criticã faptul cã sancţionarea delimitãrii unui membru de politica partidului sãu cu pierderea calitãţii de consilier câştigate prin vot, în condiţiile în care "realitãţile politice din România de astãzi ne obligã sã admitem cã este posibil ca un întreg partid sã fie deturnat de la valorile pe care le-a proclamat", încalcã libertatea gândirii şi a opiniilor, restrângându-se în mod nejustificat şi exercitarea dreptului la asociere. Se susţine, de asemenea, cã se instituie o discriminare între aleşii locali, pe de o parte, şi primari şi parlamentari, pe de altã parte, cãrora nu le înceteazã mandatul în cazul în care pierd calitatea de membru al partidului politic pe a cãrui listã au fost aleşi.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã şi Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificatã şi completatã prin Legea nr. 249/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: (...)
h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales;".
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 alin. (1) care statueazã principiul egalitãţii în drepturi, art. 29 alin. (1) cu referire la libertatea gândirii şi a opiniilor, art. 40 care consacrã dreptul de asociere, art. 120 care instituie principiile de bazã ale administraţiei publice din unitãţile administrativ-teritoriale şi art. 121 privind autoritãţile locale şi orãşeneşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la acelaşi dispoziţii constituţionale ca şi cele invocate în prezentele cauze conexate. Astfel, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reţinut cã prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul şi asigurarea unei stabilitãţi în cadrul administraţiei publice locale, care sã exprime configuraţia politicã, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului. Curtea a constatat cã textul criticat nu conţine prevederi contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se deopotrivã tuturor consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale, fãrã niciun fel de privilegii sau discriminãri. Cât priveşte pretinsa discriminare între consilierii locali sau judeţeni, pe de o parte, şi primari, pe de altã parte, Curtea a observat cã distincţia pe care o face textul asupra modalitãţii de încetare a mandatului vizeazã douã categorii diferite de aleşi locali, supuşi unui statut distinct atât prin Legea nr. 393/2004, cât şi prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. În mod analog, statutul diferit al parlamentarilor şi modalitatea de alegere a acestora prin scrutin uninominal, în baza Legii nr. 35/2008, justificã existenţa unor deosebiri în ce priveşte cazurile de încetare a mandatului, prin comparaţie cu situaţia consilierilor locali sau judeţeni, care sunt aleşi pe baza scrutinului de listã.
Totodatã, prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Curtea a reţinut cã electoratul acordã votul sãu candidaţilor înscrişi pe liste ale partidelor, pentru a îndeplini funcţii publice la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile cãruia fac parte la momentul alegerii şi pe care urmeazã sã îl promoveze pe perioada mandatului lor de consilier local sau de consilier judeţean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele cãruia a fost ales înseamnã cã nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegãtorii au optat, astfel cã nu se mai justificã menţinerea acestuia în funcţia publicã.
Referitor la criticile formulate prin raportare la dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi art. 40 din Constituţie, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 485 din 6 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, cã încetarea calitãţii de consilier local sau de consilier judeţean, prin modalitatea prevãzutã de textul de lege criticat, nu îngrãdeşte libertatea conştiinţei persoanei fizice care a deţinut o asemenea funcţie, libertate care se concretizeazã prin posibilitatea exprimãrii propriilor idei şi concepţii despre lumea înconjurãtoare, a opiniilor şi a opţiunilor, inclusiv a celor politice, fãrã niciun fel de constrângeri sau limitãri. Libertatea conştiinţei implicã, inevitabil, şi libertatea de exprimare, care face posibilã exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credinţelor religioase sau a creaţiilor spirituale de orice fel. În strânsã legãturã cu cele douã libertãţi se aflã libertatea de asociere, care reprezintã forma de manifestare colectivã a acestora. Or, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 nu conţin norme care sã zãdãrniceascã exercitarea vreuneia dintre libertãţile fundamentale amintite.
În ceea ce priveşte invocarea normelor constituţionale care instituie principiile de bazã ale administraţiei publice locale, Curtea a observat, prin Decizia nr. 1.118 din 16 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, cã nu au incidenţã în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, al cãrui obiect îl reprezintã un text referitor la încetarea calitãţii de consilier local sau judeţean.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate şi motivele care au stat la baza acestora îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Constantin Armaşu în Dosarul nr. 1.865/101/2010 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, de Consiliul Local al Comunei Bãneasa în Dosarul nr. 262/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilã şi de Alexandru Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
