Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Paula Maria Horjea în Dosarul nr. 9.893/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 254D/2014. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 371D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, excepţie ridicată de Nestor Şerban Cincu în Dosarul nr. 1.643/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. 7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 371D/2014 la Dosarul nr. 254D/2014, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la prevederile art. 34 din Legea nr. 165/2013 şi ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin Decizia civilă nr. 805 din 6 februarie 2014 şi Încheierea din 6 februarie 2014, pronunţate în dosarele nr. 9.893/2/2011* şi nr. 1.643/2/2012*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. 10. Excepţia a fost invocată în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor formulate împotriva sentinţelor prin care s-au admis cererile reclamanţilor, iar pârâtul - statul român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost obligat să desemneze un evaluator şi să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire, în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Pe parcursul soluţionării recursurilor a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013. Subsecvent intrării în vigoare a acestui act normativ, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor [care, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, a preluat atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor] a depus note de şedinţă prin care a solicitat respingerea cererilor de chemare în judecată, în principal, ca prematur introduse, întemeindu-şi susţinerile pe prevederile art. 4 teza a doua, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că art. 4 din Legea nr. 165/2013 aduce atingere prevederilor art. 16 din Constituţie, art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie, deoarece creează o inegalitate în drepturi între destinatarii noii legi şi acele persoane care s-au putut adresa instanţei de judecată anterior intrării acesteia în vigoare, fără a aştepta epuizarea noii proceduri administrative care va dura între patru şi şase ani. Garantarea principiului egalităţii este condiţionată de înlăturarea oricăror impedimente faptice sau juridice susceptibile de a da naştere unor privilegii sau, după caz, unor discriminări. Aplicarea unor prevederi legale de natură a afecta principiul în însăşi substanţa sa prin favorizarea poziţiei procesuale a uneia dintre părţi, respectiv Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, are semnificaţia ruperii echilibrului procesual, aceasta fiind favorizată prin încurajarea tergiversării soluţionării dosarelor. Totodată, textul de lege criticat încalcă şi dispoziţiile art. 20 din Constituţie raportate la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece soluţionarea pe cale legislativă a unui proces aflat în faţa instanţelor, prin aplicarea unei legi noi într-un proces pendinte, reprezintă o imixtiune în activitatea judiciară, putând fi analizată din perspectiva încălcării dreptului de acces la justiţie sau a egalităţii de arme. 12. Se mai arată că prevederile legale criticate aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, care este obligatoriu atât pentru judecător, cât şi pentru legiuitor. În acest sens, sunt invocate considerentele de principiu care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008. În jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene s-a precizat că principiul securităţii juridice, unul dintre principiile de bază în domeniul drepturilor omului garantate prin normele comunitare, implică neretroactivitatea actelor juridice în vederea protejării libertăţilor individuale, neretroactivitatea fiind o consecinţă directă a respectării principiului legalităţii. 13. Se susţine că prevederile art. 4, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a legii şi acţiunilor introduse înainte de acest moment prin aceea că încalcă dreptul de acces la instanţă, componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 din Constituţie şi de art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţie. În plus textele de lege criticate nu îndeplinesc condiţiile de accesibilitate şi previzibilitate necesare respectării dreptului la un proces echitabil. 14. Autorii excepţiei arată că aplicarea art. 4 din Legea nr. 165/2013 proceselor în curs echivalează cu încălcarea art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi a art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie, bunul constituind o creanţă împotriva statului calculată la o altă valoare decât cea care s-ar stabili sub imperiul legii noi. Mai mult, autorul consideră că are o "speranţă legitimă" ori un bun actual în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 care îi conferea toate drepturile solicitate prin acţiunea introdusă anterior legii noi, adică de a obţine o despăgubire la valoarea de piaţă a imobilului ori compensarea cu un alt bun. 15. Accesul liber la justiţie permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este de competenţa instanţelor judecătoreşti, caracterul legitim al acesteia urmând a fi apreciat în urma judecării cauzei şi constatat prin hotărâre judecătorească. Or, prin textele de lege criticate se aduce atingere acestui drept a cărui exercitare este împiedicată pe o perioadă de cinci ani. 16. Textele de lege criticate nu respectă nici condiţiile impuse de art. 6 şi art. 13 din Convenţie, respectiv un acces efectiv la justiţie, precum şi un termen rezonabil de soluţionare a cererilor formulate în condiţiile Legii nr. 10/2001. Restrângerea drepturilor fundamentale poate avea loc numai cu respectarea condiţiilor înscrise în art. 53 din Constituţie, or textele de lege criticate nu respectă aceste condiţii. 17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate se aplică tuturor cauzelor aflate în aceeaşi situaţie, fără nicio excepţie, legea dispunând pentru viitor cu privire la cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti în legătură cu care nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească irevocabilă. Nu sunt încălcate nici prevederile art. 44 din Legea fundamentală, deoarece limitele aduse dreptului de proprietate sunt justificate faţă de situaţia extraordinară determinată de actualul context economic, caracterizat de constrângeri bugetare şi de riscul imposibilităţii menţinerii echilibrului bugetar. 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 4 raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care termenele instituite se aplică proceselor aflate în curs de judecată, iar prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 ar trebui admisă pentru aceleaşi considerente care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din motivarea autorului excepţiei raportată la circumstanţele cauzei, precum şi din dispozitivul încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 4 teza a doua raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul cuprins: - Art. 4 teza a doua: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi."; - Art. 34 alin. (1): "Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni."; - Art. 35 alin. (2): "În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. " 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, din Legea fundamentală, precum şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie, precum şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua, raportate la prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014 a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. 25. Întrucât autorii excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate care vizează dispoziţiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă cadrului constituţional prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, precum şi faptul că decizia menţionată a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă. 26. În ce priveşte dispoziţiile art. 4 teza a doua raportate la art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că acesta consacră dreptul persoanei care se consideră îndreptăţită de a se adresa instanţei judecătoreşti în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de art. 33 şi 34, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele menţionate. Aşa fiind, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nu este incident în cauză, neavând legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Paula Maria Horjea şi de Nestor Şerban Cincu în dosarele nr. 9.893/2/2011* şi nr. 1.643/2/2012* ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de aceiaşi autori în dosarele aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
