Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 610 din 27 mai 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si art. 108^3 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 610 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si art. 108^3 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 553 din 22 iulie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi art. 108^3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ion Cercel şi Silvia Cercel în Dosarul nr. 17.070/299/2007 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã, întrucât autorul solicitã modificarea textului de lege criticat, şi anume definirea noţiunii de "rea-credinţã".

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 decembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 17.070/299/2007, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi art. 108^3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ion Cercel şi Silvia Cercel.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate sunt imprecise, deoarece introduc noţiunea de rea-credinţã fãrã a o defini. Or, în mãsura în care buna-credinţã se prezumã, calificarea unei cereri în justiţie ca vãdit neîntemeiatã nu poate determina, prin ea însãşi, profilul psihologic, gradul de culturã sau personalitatea celui care a formulat cererea de chemare în judecatã, sub aspectul bunei sau relei sale credinţe.
Mai mult, în condiţiile în care persoana care introduce acţiunea cu rea-credinţã este obligatã la plata cheltuielilor de judecatã, sancţionarea şi cu amendã judiciarã sau cu plata unor despãgubiri apare ca o îngrãdire a accesului liber la justiţie exercitat în scopul apãrãrii drepturilor şi intereselor pe care aceasta le considerã legitime.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã accesul la justiţie trebuie guvernat de reguli care sã împiedice exercitarea abuzivã a drepturilor procesuale. Împrejurarea cã reaua-credinţã ce ar putea exista la momentul introducerii unei cereri vãdit netemeinice nu este definitã prin lege nu constituie o cauzã de neconstituţionalitate a dispoziţiei legale, judecãtorul având posibilitatea ca, raportat la probele administrate în dosar, sã aprecieze cu privire la existenţa acestui element.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã împrejurarea cã nu este definitã prin lege reaua-credinţã care ar putea exista la momentul introducerii unei cereri vãdit netemeinice nu constituie o cauzã de neconstituţionalitate a dispoziţiei legale, deoarece judecãtorul are posibilitatea ca, raportat la probele administrate în cauzã, sã aprecieze existenţa sau nu a acestei stãri de fapt.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi art. 108^3 din Codul de procedurã civilã, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a): "Dacã legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol, va sancţiona urmãtoarele fapte sãvârşite în legãturã cu procesul, astfel:
1. cu amendã judiciarã de la 50 lei la 700 lei:
a) introducerea, cu rea-credinţã, a unor cereri vãdit netemeinice;";
- Art. 108^3: "Cel care, cu intenţie sau din culpã, a pricinuit amânarea judecãrii sau a executãrii silite, prin una dintre faptele prevãzute în art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea pãrţii interesate va putea fi obligat de cãtre instanţa de judecatã ori, dupã caz, de cãtre preşedintele instanţei de executare, la plata unei despãgubiri pentru paguba cauzatã prin amânare."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra dispoziţiilor criticate s-a mai pronunţat, de exemplu prin <>Decizia nr. 59 din 11 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 7 mai 2003. Cu acel prilej, a statuat cã "activitatea procesualã a pãrţilor trebuie sã se desfãşoare cu respectarea normelor prevãzute de lege. Stabilirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti este de competenţa exclusivã a legiuitorului, soluţie ce rezultã din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Legea fundamentalã.
Pentru valorificarea drepturilor şi intereselor legitime pãrţile trebuie sã acţioneze cu bunã-credinţã, iar nu în spirit abuziv, şicanatoriu, vexator pentru magistraţi ori pentru instanţã. În opinia autorului excepţiei, nefiind definitã prin lege, reaua-credinţã nici nu poate exista, cu atât mai mult cu cât buna-credinţã este prezumatã, iar "netemeinicia" unei cereri sau petiţii nu este de naturã sã pãgubeascã justiţia, de vreme ce acela care introduce cererea o şi timbreazã. Astfel, autorul excepţiei ajunge sã considere cã abuzul este îngãduit, de vreme ce acela care îl sãvârşeşte plãteşte pentru aceasta taxa de timbru. Activitatea de judecatã devine astfel, în aceastã viziune, o simplã prestare de servicii, comandatã de reclamant".
Curtea Constituţionalã a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin <>Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, cã exercitarea de cãtre o persoanã a unui drept ce îi este recunoscut prin lege nu poate sã justifice, prin ea însãşi, o prezumţie a relei-credinţe. Însã exercitarea abuzivã a unui drept se produce atunci când acel drept se realizeazã în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut.
Curtea nu poate reţine nici critica autorului excepţiei potrivit cãreia sancţionarea justiţiabililor pentru nerespectarea regulilor de procedurã ar împiedica accesul liber la justiţie, deoarece, potrivit art. 108^5 din Codul de procedurã civilã, împotriva încheierii de stabilire a sancţiunii, persoana obligatã la amendã sau despãgubire poate face cerere de reexaminare prin care are posibilitatea de a solicita, motivat, sã se revinã asupra mãsurii dispuse.
Întrucât în cauza de faţã nu au fost aduse elemente noi, de naturã sã impunã reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi art. 108^3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ion Cercel şi Silvia Cercel în Dosarul nr. 17.070/299/2007 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 mai 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016