Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 61 din 14 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 3 februarie 2010
DECIZIE nr. 61 din 14 ianuarie 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 3 februarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Partidul Verde în Dosarul nr. 1/APCD/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal rãspunde domnul Remus Cernea, în calitate de reprezentant al Partidului Verde.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã ca prevederile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 sã fie declarate neconstituţionale, pentru argumentele formulate în contestaţia iniţialã şi în precizãrile suplimentare pe care le va prezenta în susţinerea contestaţiei, dar şi prin raportare la punctul de vedere formulat în cauzã de Guvernul României.
În privinţa încãlcãrii prin textul de lege criticat a dreptului de a fi ales, prevãzut de <>art. 37 , şi a <>art. 16 din Constituţie , autorul excepţiei aratã cã limitele prevãzute de legea electoralã se pot concretiza în condiţiile prealabile de înregistrare a candidaturii pentru alegerile parlamentare şi pot viza cetãţenia, vârsta, domiciliul, eventual un anumit numãr de semnãturi sau constituirea unui depozit, însã aceste limite trebuie sã fie rezonabile şi sã nu anuleze dreptul fundamental al cetãţenilor, sã nu afecteze substanţa dreptului constituţional. Prin prevederea legalã contestatã este însã anulatã însãşi posibilitatea de exercitare a dreptului de a fi ales, aceasta fiind condiţionatã de înscrierea într-un anume partid, respectiv într-un partid parlamentar. Or, "anularea acestui drept vine în contradicţie cu întreaga logicã a Constituţiei, care garanteazã exercitarea dreptului de a fi ales indiferent de prezenţa în anumite partide".
În combaterea punctului de vedere exprimat de Guvern în legãturã cu excepţia invocatã, autorul acesteia susţine, în esenţã, cã restricţia reglementatã de <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 încalcã principiul egalitãţii şi dreptul de a fi ales, aceasta fiind prevãzutã numai pentru alegerile parlamentare parţiale, nu şi pentru cele generale, unde au acces atât independenţii, cât şi partidele sau membri ai unor partide care nu sunt reprezentate în Parlament. Criteriul pragului electoral nu se poate converti într-o justificare a limitãrii conţinute de art. 48 alin. (17), pentru cã acest criteriu nu este aplicat candidaţilor independenţi în prima etapã, cea a alegerilor generale. Mai mult, alegerile parlamentare parţiale se caracterizeazã prin scrutin majoritar, astfel cã nu mai sunt aplicabile regulile specifice sistemului reprezentãrii proporţionale a votului uninominal, caracteristic alegerilor generale. Este firesc, pe de altã parte, sã existe condiţii prealabile pentru depunerea şi acceptarea candidaturilor pentru alegerile parţiale, însã cea prevãzutã de textul de lege criticat goleşte de conţinut însãşi dreptul de a fi ales, prevãzut de art. 37 din Constituţie.
Principiul suveranitãţii, statuat de art. 2 din Legea fundamentalã, este, de asemenea, afectat, deoarece organele reprezentative ale poporului nu mai sunt constituite prin alegeri libere, cetãţenii fiind limitaţi doar la oferta politicã a aceloraşi partide reprezentate deja în Parlament. Or, condiţia unor alegeri libere constã în asigurarea pluralismului şi a liberei exprimãri a diversitãţii de opinii politice din societate.
Dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) au fost introduse în Legea nr. 35/2008 în urma adoptãrii unui amendament la Legea de aprobare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 . Aşa fiind, autorul excepţiei mai susţine cã aceastã ordonanţã, care, iniţial, reglementa diverse aspecte tehnice legate de organizarea alegerilor, contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece, în actuala redactare, conţine norme de naturã sã afecteze drepturile şi libertãţile cetãţenilor, în speţã dreptul de a fi ales.
În concluzie, menţioneazã cã legea electoralã, care conţine prevederi de naturã sã excludã de la participarea la un scrutin a partidelor neparlamentare şi a independenţilor, încalcã flagrant litera şi spiritul Constituţiei, precum şi convenţiile şi tratatele internaţionale în materia drepturilor fundamentale, la care ţara noastrã este parte.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã este opţiunea legiuitorului de reglementare a modalitãţilor şi condiţiilor de participare la alegerile parţiale. Cerinţa legalã criticatã de autorul excepţiei nu afecteazã dreptul de a fi ales şi nici nu contravine principiului egalitãţii sau al suveranitãţii, deoarece suveranitatea aparţine poporului român, însã se exercitã prin organele sale reprezentative. Or, reprezentativitatea este raţiunea impunerii unor astfel de condiţii legale, de naturã sã descurajeze candidaturile nereprezentative.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1/APCD/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Partidul Verde într-o cauzã având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva <>Deciziei nr. 4 din 29 octombrie 2009 a Biroului Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti, Circumscripţia Electoralã nr. 42, de respingere a candidaturii domnului Cernea Remus Florinel, propus de Partidul Verde pentru funcţia de deputat în Colegiul uninominal nr. 1 al Circumscripţiei Electorale nr. 42 la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor din 17 ianuarie 2010.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 , instituind condiţia reprezentativitãţii parlamentare a candidaţilor ce pot participa la alegerile parţiale pentru ocuparea unui loc vacant de senator sau deputat, încalcã prevederile art. 16 şi 37 din Constituţie. Dispoziţiile legale criticate au un caracter discriminatoriu, abuziv şi arbitrar, deoarece, fãrã a exista un interes public, este limitat dreptul de a fi ales al oricãrui cetãţean, independent sau membru al unui partid care la alegerile generale nu a întrunit nici condiţia pragului electoral impus de lege (5%) şi nici cea a obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, şi, în acelaşi timp, este limitatã şi sfera opţiunilor politice a cetãţenilor cu drept de vot. Restricţia prevãzutã de textul de lege atacat are menirea ca, prealabil competiţiei electorale, sã excludã alte "oferte politice" ale competitorilor electorali, creând astfel un monopol al partidelor parlamentare.
Se susţine totodatã cã textul de lege contravine şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, care reglementeazã condiţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţã, deoarece acesta a fost modificat, faţã de redactarea iniţialã a art. 48 alin. (17), "printr-un amendament al Camerei Deputaţilor la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 ". Or, aşa cum aratã atât textul constituţional invocat, cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, "o ordonanţã de urgenţã nu poate afecta drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale". În opinia autorului excepţiei, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 include, în forma sa finalã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 323/2009 , o reglementare care afecteazã dreptul candidaţilor unor partide neparlamentare sau al unor candidaţi independenţi de a participa la alegerile parlamentare parţiale, fiind astfel neconstituţionalã.
Caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor legale criticate este evidenţiat şi prin invocarea unor texte din convenţii şi tratate la care România este parte, şi anume: art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 3 din Protocolul adiţional la Convenţie, art. 25 şi 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art. 17 pct. 2 lit. b din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene. De asemenea, este menţionat "Codul bunelor practici electorale", elaborat de Comisia Europeanã pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, care stipuleazã cã "elementele fundamentale ale legii electorale (...) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puţin de un an înaintea alegerilor".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reţine cã <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 "a fost introdus prin <>Legea nr. 323/2009 şi nu prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , astfel cã nu sunt incidente în cauzã dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţia României". De asemenea, apreciazã cã "dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 nu sunt neconstituţionale nici în raport de dispoziţiile art. 2 din Constituţia României întrucât prin introducerea acestor reglementãri nu se poate reţine cã suveranitatea poporului român nu ar mai putea fi exercitatã prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte". Dispoziţiile legale menţionate "sunt constituţionale şi în raport cu dispoziţiile art. 37 din Constituţia României. Astfel, art. 37 din Constituţia României reprezintã norma cadru care reglementeazã dreptul unui cetãţean de a fi ales în Camera Deputaţilor, însã legiuitorul este cel abilitat sã stabileascã în concret care sunt condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã un cetãţean pentru a fi ales în Camera Deputaţilor".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, precizeazã, mai întâi, cã textul legal criticat a fost introdus de Parlament prin <>Legea nr. 323/2009 , iar nu de cãtre Guvern prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , astfel cã, sub acest aspect, în cauzã nu se poate susţine încãlcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate faţã de prevederile art. 2 din Constituţie referitoare la suveranitate, se susţine cã "prin modalitatea de reglementare a sistemului de vot nu este nesocotit caracterul liber, periodic şi corect al scrutinului". "În condiţiile în care mandatul parlamentar nu este imperativ, iar naţiunea a încredinţat deja suveranitatea sa corpului special, care a fost constituit prin alegeri generale, libere şi corecte, regulile de desemnare a înlocuitorului celui ce a intrat în compunerea acestui corp pot fi diferite de cele ale alegerilor generale."
În legãturã cu dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie şi invocat în motivarea excepţiei, Guvernul aratã cã "alegerile pentru constituirea Parlamentului României se desfãşoarã, cu respectarea suveranitãţii naţionale, potrivit legii electorale în vigoare, care garanteazã oricãrui cetãţean dreptul de a candida, dacã sunt respectate, însã, şi alte condiţii, impuse de Constituţie şi legile electorale în vigoare în acel moment. Aşadar, chiar dacã alegerile parţiale, prin care se desemneazã înlocuitorul celui care se aflã în imposibilitate de continuare a mandatului, trebuie sã se desfãşoare sub imperiul respectãrii dreptului de a fi ales, condiţiile pentru a fi ales pot fi circumstanţiate de lege". Reglementarea potrivit cãreia la alegerile parlamentare parţiale poate participa numai acea persoanã desemnatã de un partid politic ori de o organizaţie a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care la alegerile generale a îndeplinit pragul electoral prevãzut de lege conţine o condiţie fireascã, datã fiind construcţia specialã a sistemului electoral românesc, ale cãrui reguli de organizare sunt stabilite de legiuitorul ordinar, în temeiul art. 62 din Constituţie. Or, "este evident cã într-un astfel de sistem, în care mandatele se obţin proporţional cu procentul electoral al fiecãrui partid, existând şi condiţia depãşirii unui anumit prag electoral, nu poate fi consacratã o altã modalitate de desemnare a celor ce vor continua un mandat început de reprezentantul unui partid politic, ştiut fiind faptul cã în sistemul electoral actual votul are şi o puternicã conotaţie politicã, nu doar una uninominalã". Aşa fiind, "reglementarea permisiunii de a fi înscrise în cursa pentru un mandat vacant, pentru alte formaţiuni politice decât cele care au depãşit pragul electoral la alegerile generale, în baza cãruia s-a constituit deja corpul reprezentativ, ar reprezenta o înfrângere a suveranitãţii naţionale şi a mandatului reprezentativ, acordat pentru o perioadã de 4 ani, astfel cum este consacrat în Constituţia României actualã".
Se apreciazã aşadar cã restricţia impusã "este suficient de rezonabilã, este proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, fiind impusã de imperativul suveranitãţii naţionale, şi nu afecteazã în niciun fel substanţa dreptului, orice cetãţean având dreptul de a se asocia în partide politice, inclusiv parlamentare". "În caz contrar, în situaţia concretã s-ar crea situaţia paradoxalã de a se obţine un mandat parlamentar de cãtre un candidat al unui partid neparlamentar fãrã atingerea pragului electoral şi de a avea calitatea de "independent" un parlamentar care a fost ales pe listele unui partid politic. În plus, ar fi nesocotitã voinţa naţiunii din momentul desemnãrii adunãrii reprezentative, care nu a considerat cã este necesar ca un alt partid politic sã o reprezinte pe toatã durata mandatului acestei adunãri."
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, considerã cã dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 sunt constituţionale. Acestea nu aduc atingere principiului constituţional prevãzut la art. 2 din Legea fundamentalã, potrivit cãruia suveranitatea naţionalã aparţine poporului român, şi nu contravin nici art. 37 din aceasta, referitor la dreptul de a fi ales, întrucât "legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili modalitãţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Adãugarea prin lege a unor condiţii suplimentare pentru ca o persoanã sã poatã ocupa demnitãţi publice elective este motivatã de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentãri responsabile şi eficiente". Faţã de criticile privind încãlcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, se precizeazã cã dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 au fost modificate printr-o lege organicã, <>Legea nr. 323/2009 , care a fost adoptatã cu respectarea art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, astfel cã textul de lege criticat nu aduce atingere sub niciun aspect prevederilor care enumerã domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţã ale Guvernului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din <>Legea nr. 323/2009 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 48 alin. (17): "(17) La alegerile parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevãzut de prezentul titlu, individual sau într-o alianţã politicã ori electoralã. Alegerile parţiale se desfãşoarã într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigãtor."
Dispoziţiile din Constituţie invocate, reţinute în încheierea instanţei de judecatã de sesizare a Curţii, sunt cele ale art. 2, 37 şi ale art. 115 alin. (6), care prevãd urmãtoarele:
- Art. 2. - Suveranitatea: "(1) Suveranitatea naţionalã aparţine poporului român, care o exercitã prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Niciun grup şi nicio persoanã nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.";
- Art. 37. - Dreptul de a fi ales: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.";
- Art. 115 alin. (6) - Delegarea legislativã: "(6) Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã."
În motivarea excepţiei autorul acesteia mai menţioneazã prevederile art. 16 alin. (3) din Constituţie, care garanteazã egalitatea în drepturi sub aspectul ocupãrii funcţiilor şi demnitãţilor publice, civile sau militare, în condiţiile legii, de cãtre persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã, ale art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminãrii, ale art. 3 din Protocolul adiţional la Convenţie, privind dreptul la alegeri libere, ale art. 25 şi 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, referitoare la dreptul şi posibilitatea oricãrui cetãţean, fãrã discriminare şi fãrã restricţii nerezonabile, de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi, de a alege şi de a fi ales şi de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa, respectiv referitoare la principiile egalitãţii şi nediscriminãrii, precum şi ale art. 17 pct. 2 lit. b din <>Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene, ratificat de România prin <>Legea nr. 13/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2008, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, care garanteazã pentru cetãţenii Uniunii Europene "dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European, precum şi la alegerile locale în statul membru unde îşi au reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acestui stat".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã urmãtoarele:
1. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 contravin prevederilor <>art. 115 alin. (6) din Constituţie , deoarece acestea au fost reglementate printr-o ordonanţã de urgenţã - <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 323/2009 - care afecteazã astfel drepturile şi libertãţile cetãţeneşti, Curtea observã cã textul de lege examinat a fost modificat prin <>Legea nr. 323/2009 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009. Potrivit articolului unic pct. 3 din <>Legea nr. 323/2009 , a fost modificat alin. (17) al <>art. 48 din Legea nr. 35/2008 , care, anterior intervenţiei legislative, avea urmãtorul cuprins: "(17) Alegerile parţiale se desfãşoarã într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigãtor."
Aşa fiind, Curtea reţine cã dispoziţiile <>art. 115 alin. (6) din Constituţie , potrivit cãrora "Ordonanţele de urgenţã (...) nu pot afecta (...) drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale (...)" nu sunt incidente în cauzã, deoarece prevederile legale criticate nu au fãcut obiectul de reglementare al <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , cum în mod eronat susţine autorul excepţiei, ci au fost reglementate printr-o lege organicã - <>Legea nr. 323/2009 .
2. Referitor la pretinsa încãlcare a principiului suveranitãţii, reglementat de art. 2 din Constituţie, prin aceea cã este afectat caracterul liber al alegerilor, Curtea Constituţionalã constatã cã nici aceste susţineri nu pot fi primite.
Curtea a statuat în jurisprudenţa sa, de pildã <>Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, cã "suveranitatea naţionalã, principiu fundamental al statului român, aparţine, potrivit <>art. 2 din Constituţie , poporului român, care o exercitã prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Textul constituţional invocat exprimã, aşadar, voinţa constituantului român, potrivit cãreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţionalã aparţine într-adevãr poporului român, însã aceasta nu poate fi exercitatã într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectã, mijlocitã, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmã reprezintã expresia suveranitãţii naţionale, manifestatã prin exprimarea voinţei cetãţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".
Potrivit <>art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentalã , sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã. Aceastã normã constituţionalã a fost concretizatã şi dezvoltatã în titlul I al <>Legii nr. 35/2008 . Aşadar, constituantul a lãsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege şi reglementa un anumit tip de scrutin şi de a stabili regulile de organizare şi de desfãşurare a procesului electoral, cu respectarea condiţiilor impuse de <>Constituţie . <>Legea nr. 35/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede în art. 5 alin. (1) regula conform cãreia deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale, deci prin scrutin majoritar uninominal, cu un singur tur de scrutin, potrivit principiului reprezentãrii proporţionale, sens în care legea instituie praguri electorale alternative la atribuirea mandatelor.
În caz de încetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizeazã alegeri parţiale la nivelul colegiului uninominal, care se desfãşoarã într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigãtor. Potrivit <>art. 48 alin. (16) teza a doua din Legea nr. 35/2008 , "Alegerile se organizeazã cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor prezentului titlu (...)", care au în vedere şi dispoziţiile referitoare la pragul electoral, care, odatã îndeplinit ca urmare a desfãşurãrii alegerilor generale, dãdea dreptul la obţinerea mandatelor.
Aşadar, în spiritul principiului suveranitãţii, actualul sistem electoral român prevede modalitãţi specifice şi concrete de naturã sã asigure reprezentativitatea organelor constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, şi anume principiul reprezentãrii proporţionale şi regula pragului electoral. Opţiunea legiuitorului nu împiedicã organizarea unor alegeri libere, astfel cum susţine autorul excepţiei, deoarece în etapa alegerilor parlamentare generale cetãţenii au posibilitatea de a-şi exprima opţiunea politicã pentru un candidat sau altul, într-un cadru de pluralism politic şi diversitate de opinii politice. Constituirea adunãrii reprezentative are loc aşadar în aceastã fazã a alegerilor - cea mai importantã, de altfel -, în urma cãreia se contureazã structura politicã a Parlamentului, dupã cum competitorii electorali au îndeplinit condiţiile legale pentru atribuirea mandatelor. Voinţa electoratului se reflectã în configuraţia politicã a Parlamentului constituitã atât din reprezentanţii partidelor politice care au depãşit pragul electoral legal, cât şi din candidaţii independenţi care au obţinut un numãr de voturi cel puţin egal cu norma de reprezentare pentru un mandat de senator sau deputat, dupã caz.
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare parţiale, Curtea reţine cã acestea au loc ca urmare a vacantãrii unui mandat de parlamentar. Organizarea unor astfel de alegeri are drept scop completarea mandatelor parlamentare, însã cu respectarea structurii Parlamentului constituite în urma desfãşurãrii ultimelor alegeri generale. Pentru respectarea suveranitãţii, a voinţei electoratului exprimate în cadrul alegerilor generale, se impune ca în aceastã etapã a alegerilor parţiale, subsidiarã şi complementarã alegerilor generale, sã fie respectatã aceeaşi condiţie a îndeplinirii pragului electoral, pe baza cãruia un partid politic a obţinut reprezentare în Parlament. Admiterea unor candidaturi la alegerile parţiale din partea unor partide nereprezentate în Parlament ar conduce la modificarea configuraţiei politice a acestuia, în dezacord cu votul exprimat de corpul electoral la alegerile generale, în urma cãrora s-a constituit organul reprezentativ suprem al poporului român, într-o anumitã componenţã politicã, a cãrei modificare nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.
În concluzie, aceastã condiţie prealabilã nu aduce atingere principiului constituţional al suveranitãţii naţionale, ci, dimpotrivã, este reglementatã în scopul respectãrii acestuia.
3. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor <>art. 37 din Constituţie , cu privire la dreptul de a fi ales, Curtea constatã cã susţinerile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
Condiţiile de fond şi de formã pe care o persoanã trebuie sã le îndeplineascã pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevãzute, la nivel constituţional, de <>art. 16 alin. (3) , <>art. 37 şi <>40 , precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în legea electoralã. Acestea din urmã se subordoneazã condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltã totodatã dupã criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri.
În cazul alegerilor parlamentare parţiale, legiuitorul a prevãzut, în plus, prin <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 , cã la acestea "pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevãzut de prezentul titlu, individual sau într-o alianţã politicã ori electoralã". Aşadar, potrivit textului legal menţionat, în cazul demisiei unui deputat sau senator, la alegerile parţiale participã doar acele forţe politice cu vocaţie electoralã, adicã cele care au luat parte la alegerile generale şi care în urma rezultatelor votului sunt reprezentate în Parlament.
Curtea constatã cã aceastã condiţie legalã, suplimentarã faţã de exigenţele generale ale dreptului de a fi ales pentru ca o persoanã sã poatã candida pentru un mandat de deputat sau de senator, a fost motivatã de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentãri responsabile şi eficiente. În plus, a admite posibilitatea ca în urma alegerilor parţiale sã obţinã mandat de parlamentar o persoanã care nu aparţine unui partid reprezentat în Parlament înseamnã a consacra cã ceea ce nu s-a obţinut prin alegerile generale sã se poatã obţine pe calea ocolitã a alegerilor parţiale.
Având în vedere şi considerentele reţinute mai sus în legãturã cu principiul suveranitãţii, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 nu aduc atingere dreptului de a fi ales în substanţa sa, astfel cum susţine autorul excepţiei, ci condiţioneazã exerciţiul sãu de îndeplinirea unei alte cerinţe, aplicabile în egalã mãsurã tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare parţiale, condiţie necesar a fi îndeplinitã, de altfel, şi de candidaţii membri ai unor formaţiuni politice pentru a dobândi mandatul de parlamentar în cadrul alegerilor generale.
4. În ceea ce priveşte observaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cãreia reglementarea referitoare la alegerile parţiale, cuprinsã în <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 a fost modificatã prin <>Legea nr. 323/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, cu mai puţin de 3 luni înainte de data alegerilor parţiale din 17 ianuarie 2010, ceea ce contravine "Codului bunelor practici în materie electoralã", adoptat de Comisia Europeanã pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), care stipuleazã la cap. II, art. 2 lit. b) cã "elementele fundamentale ale legii electorale (...) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puţin de un an înaintea alegerilor", aceasta este privitã de Curte cu rezervã, atât timp cât textul prevede în continuare "sau trebuie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior legii ordinare". Or, în cauza de faţã modificarea <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 a fost adoptatã prin <>legea organicã nr. 323/2009 , cu respectarea prevederilor <>art. 75 şi ale <>art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã .
5. În final, autorul excepţiei pune în discuţie unele omisiuni de reglementare în ceea ce priveşte participarea la alegeri a partidelor neparlamentare şi a candidaţilor independenţi, precum şi unele necorelãri în materie electoralã, probleme care, însã, nu intrã în sfera de competenţã a Curţii Constituţionale.
6. În activitatea sa Curtea Constituţionalã a soluţionat mai multe cauze privind constituţionalitatea unor dispoziţii ale <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, constatând cã actuala reglementare a sistemului electoral românesc prezintã o serie de imperfecţiuni şi, ca atare, se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care sã asigure, sub toate aspectele, organizarea şi desfãşurarea unor alegeri democratice în România. În aceastã privinţã, Curtea considerã cã trebuie, în primul rând, sã se porneascã de la realitãţile economice, politice şi sociale ale ţãrii, de la rolul partidelor politice în procesul electoral, de la necesitatea raţionalizãrii Parlamentului şi, în final, sã fie reglementat un tip de scrutin corespunzãtor concluziilor desprinse şi care sã aibã corespondent în tipurile de scrutin care se regãsesc în majoritatea statelor europene.
<>Legea nr. 35/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reglementeazã un mecanism electoral care nu are nicio legãturã cu elementele de conţinut ale tipului de scrutin majoritar uninominal, organizat cu un singur tur şi care este practicat în alte state. Este de reţinut cã niciun sistem electoral în care este reglementat un tip de scrutin majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin nu prevede vreun prag electoral, în timp ce <>Legea nr. 35/2008 prevede douã tipuri de praguri electorale alternative.
Rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2008 au arãtat cã mecanismul utilizat pentru atribuirea mandatelor a avut drept consecinţã rezultate neconforme celor specifice unui tip de scrutin majoritar uninominal, rezultate determinate de calculele matematice reglementate de regulile procedurii electorale ale scrutinului uninominal prevãzut de <>Legea nr. 35/2008 . Aşa se face cã desemnarea unor parlamentari s-a realizat pe baza unor calcule, fãrã ca o asemenea desemnare sã rezulte din alegeri, în urma exprimãrii prin vot a opţiunilor politice. În cadrul preocupãrilor de revizuire a legislaţiei electorale, o atenţie sporitã trebuie acordatã posibilitãţii cetãţenilor români cu drept de vot care domiciliazã în strãinãtate, şi nu numai acestora, de a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, inclusiv prin votul electronic, care sã se desfãşoare în corelare cu orele oficiale ale României între care se desfãşoarã procesul de votare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Partidul Verde în Dosarul nr. 1/APCD/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 ianuarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
