Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 608 din 12 iunie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 2 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Vicenţiu Gabriel Vişan în Dosarul nr. 2.776/109/2011 al Tribunalului Argeş - Complet specializat de minori penal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 13D/2012.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 decembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 2.776/109/2011, Tribunalul Argeş - Complet specializat de minori penal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Vicenţiu Gabriel Vişan în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (10) referitor la dreptul persoanei arestate de a cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune, deoarece, deşi temeiul constituţional invocat nu instituie vreo limitare a acestui drept, textul legal criticat condiţioneazã punerea în libertate sub control judiciar de existenţa unei infracţiuni intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depãşeşte 18 ani.
Tribunalul Argeş - Complet specializat de minori penal opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a fãcut trimitere la jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Condiţiile liberãrii, care au urmãtorul conţinut: "Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor sãvârşite din culpã, precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depãşeşte 18 ani."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (10) referitor la dreptul persoanei arestate de a cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 521 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, pentru motivele acolo arãtate, reţinând cã textul de lege criticat nu contravine art. 23 alin. (10) din Constituţie, deoarece nu împiedicã persoana arestatã preventiv sã cearã punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune. Acest drept îi este, de altfel, recunoscut inculpatului arestat preventiv prin art. 160^1 din acelaşi cod, care prevede cã "în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune". Condiţiile de acordare a acestei liberãri provizorii sub control judiciar sunt stabilite însã de art. 160^2 din Codul de procedurã penalã, în temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", şi, prin urmare, sunt conforme Constituţiei. Dreptul de a cere luarea unei asemenea mãsuri procesuale se poate exercita numai în condiţiile prevãzute de lege, în speţã de Codul de procedurã penalã, fiind atributul legiuitorului sã le stabileascã.
În acelaşi sens este şi Decizia nr. 30 din 18 ianuarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2011, şi Decizia nr. 755 din 7 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 16 septembrie 2011.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Vicenţiu Gabriel Vişan în Dosarul nr. 2.776/109/2011 al Tribunalului Argeş - Complet specializat de minori penal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iunie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
