Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 606 din 6 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. (1) si (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.391/2006 , precum si a dispozitiilor art. 109 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 398 din 16 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , precum şi a dispoziţiilor <>art. 109 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Gheorghe Taga în Dosarul nr. 1.302/312/2009 al Judecãtoriei Slobozia.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, în ceea ce priveşte dispoziţiile Regulamentului de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , criticate, şi ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 109 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.302/312/2009, Judecãtoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , precum şi a dispoziţiilor <>art. 109 alin. (1) - (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Gheorghe Taga.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã se încalcã principiul egalitãţii în drepturi prin aceea cã "unii cetãţeni, care au beneficiat de oprirea imediatã în trafic şi aplicarea legii conform dispoziţiilor <>art. 109 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , sunt favorizaţi în spiritul legii prin faptul cã au fost atenţionaţi asupra necesitãţii respectãrii legii, în timp ce alţi cetãţeni, nefiind opriţi şi sancţionaţi cum cã ar fi încãlcat legea, au continuat sã cumuleze efectul riscului altor fapte contravenţionale pe intervalul de timp al prescrierii stabilite de lege". Se mai susţine cã actul constatator încalcã prevederile art. 31 din Constituţie care consacrã dreptul la informaţie, precum şi dreptul la apãrare, prin lipsa accesului la probele acuzãrii. În sfârşit, se încalcã şi dreptul la integritate psihicã prin aceea cã, "în situaţia unui contravenient care a primit prin poştã înştiinţarea cã a sãvârşit cu mult timp în urmã o serie de fapte contravenţionale, acea persoanã este supusã unei presiuni psihice extrem de virulente".
Judecãtoria Slobozia apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã în ceea ce priveşte dispoziţiile Regulamentului de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , criticate, şi neîntemeiatã în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 109 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, care nu a fost indicat expres în dispozitivul încheierii de sesizare a Curţii, acesta îl constituie, potrivit concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei, în care sunt citate textele legale criticate, precum şi considerentelor încheierii de sesizare, în care sunt, de asemenea citate, la fila 1, aceste texte, dispoziţiile art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, precum şi dispoziţiile <>art. 109 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Dispoziţiile art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , au urmãtorul cuprins:
"(1) Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã respecte viteza maximã admisã pe sectorul de drum pe care circulã şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusã prin mijloacele de semnalizare.
(2) Nerespectarea regimului de vitezã stabilit conform legii se constatã de cãtre poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic."
Dispoziţiile <>art. 109 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 au urmãtorul cuprins:
"(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de cãtre poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de cãtre poliţiştii de frontierã.
(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesulverbal de constatare a contravenţiei.
(3) În cazurile prevãzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, dupã stabilirea identitãţii conducãtorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fãrã a fi necesarã confirmarea faptelor de cãtre martori."
În susţinerea excepţiei se invocã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 22 privind dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, ale art. 24 privind dreptul la apãrare şi ale art. 31 privind dreptul la informaţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea reţine urmãtoarele:
1. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , este inadmisibilã. Aceasta întrucât, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, instanţa de contencios constituţional "hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial". De asemenea, potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea "(...) decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã [...]", excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor altor categorii de acte normative decât cele prevãzute expres şi limitativ de norma constituţionalã, reluatã în legea organicã a Curţii, fiind prin urmare inadmisibilã.
2. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 109 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , se constatã cã acestea nu încalcã prevederile constituţionale invocate. Astfel, normele criticate se aplicã tuturor persoanelor prevãzute în ipoteza acestora, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, şi nu încalcã dreptul la apãrare. Persoana contravenientã nemulţumitã de sancţiunea aplicatã prin procesul-verbal de contravenţie, indiferent dacã procesul-verbal de contravenţie a fost încheiat în prezenţa sau în lipsa acesteia, are deschisã calea plângerii la instanţa de judecatã, în conformitate cu prevederile <>art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , potrivit cãruia "împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecãtoria în a cãrei razã de competenţã a fost constatatã fapta", cadru în care, beneficiind de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil, poate formula apãrãrile pe care le considerã necesare. Curtea a subliniat în acest sens în jurisprudenţa sa pronunţatã cu privire la dispoziţii ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 , legea-cadru în materie contravenţionalã (de exemplu, Decizia nr. 96 din 4 februarie 2010 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 15 martie 2010), cã, chiar dacã procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucurã de prezumţia de legalitate, atunci când este formulatã plângere împotriva acestuia, este contestatã chiar prezumţia de care se bucurã. În acest caz, instanţa de judecatã competentã va administra probele prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflãrii adevãrului, aşadar şi de a examina probele care stau la baza aplicãrii sancţiunii contravenţionale, obţinute cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, la care face referire autorul prezentei excepţii, în motivarea acesteia. În acest sens, <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 stabileşte cã "instanţa competentã sã soluţioneze plângerea, dupã ce verificã dacã aceasta a fost introdusã în termen, ascultã pe cel care a fãcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacã aceştia s-au prezentat, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotãrãşte asupra sancţiunii, despãgubirii stabilite, precum şi asupra mãsurii confiscãrii". Aşadar, instanţele trebuie sã manifeste un rol activ pentru aflarea adevãrului, din moment ce contravenţia intrã sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Pentru motivele arãtate mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca fiind inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.391/2006 , excepţie ridicatã de Gheorghe Taga în Dosarul nr. 1.302/312/2009 al Judecãtoriei Slobozia.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 109 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
