Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 606 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 514 din 27 iulie 2009
DECIZIE nr. 606 din 28 aprilie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Codul de procedurã civilã
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 514 din 27 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Farmacia Diana - S.R.L. din Dej în Dosarul nr. 1.151/219/2008 al Judecãtoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.151/219/2008, Judecãtoria Dej a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Codul de procedurã civilã , excepţie ridicatã de Farmacia Diana - S.R.L. din Dej într-o cauzã civilã având ca obiect un partaj judiciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate contravin <>art. 16 , <>20 , <>21 , <>24 alin. (1) , <>art. 57 , <>124 şi <>129 din Constituţie , precum şi <>art. 6 paragraful 1 şi <>art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece reglementeazã în mod restrictiv cãile de atac împotriva încheierilor pronunţate cu privire la abţinerea şi recuzarea judecãtorilor.
Judecãtoria Dej apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate nu contravin <>Constituţiei .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 34 din Codul de procedurã civilã , având urmãtoarea redactare: "Încheierea prin care s-a încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a încuviinţat recuzarea, nu este supusã la nicio cale de atac.
Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odatã cu fondul.
Când instanţa superioarã de fond constatã cã recuzarea a fost pe nedrept respinsã, reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţã."
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale <>art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale <>art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale <>art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale <>art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare, ale <>art. 57 privind exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi libertãţilor constituţionale, ale <>art. 124 - Înfãptuirea justiţiei şi ale art. 129 privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã prevederile <>art. 34 din Codul de procedurã civilã au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 547 din 18 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, şi a <>Deciziei nr. 231 din 19 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate vizând aceste prevederi de lege.
În aceste decizii instanţa de contencios constituţional a reţinut cã recuzarea nu constituie o acţiune de sine stãtãtoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedurã integratã procesului în curs de judecatã, al cãrei scop este tocmai asigurarea desfãşurãrii normale a judecãţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie. Tocmai în considerarea acestui principiu constituţional consacrat de prevederile <>art. 21 din Legea fundamentalã , legiuitorul a prevãzut posibilitatea atacãrii numai odatã cu fondul a încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviinţeazã sau se respinge abţinerea, ca şi aceea prin care se încuviinţeazã recuzarea, care nu sunt supuse niciunei cãi de atac.
Totodatã, Curtea a constatat cã prevederile de lege criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecatã, care, potrivit dispoziţiilor <>art. 126 alin. (2) din Constituţie , este atributul exclusiv al legiuitorului. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate instanţele judecãtoreşti şi la toate cãile de atac prevãzute de lege, deoarece competenţa şi cãile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care, în considerarea unor situaţii speciale, poate institui reguli speciale.
În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat cã prin dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 34 din Codul de procedurã civilã , excepţie ridicatã de Farmacia Diana - S.R.L. din Dej în Dosarul nr. 1.151/219/2008 al Judecãtoriei Dej.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
