Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 606 din 20 mai 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 25 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã, direct, de Avocatul Poporului.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 6 mai 2008 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 13 mai 2008 şi apoi, având în vedere imposibilitatea întrunirii completului, pentru data de 20 mai 2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Cu Adresa nr. 001811 din 27 februarie 2008, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã de Avocatul Poporului cu excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã prevederile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 29 alin. (1) teza întâi, art. 30 alin. (1), art. 40 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, astfel:
- sesizarea "priveşte o formã de participare la procesul electoral şi de exprimare a voinţei populare care nu se regãseşte în programele şi platformele politice". Or, în temeiul art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãruia "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate", "un grup de independenţi reuniţi pe aceeaşi listã electoralã exprimã într-o manierã proprie, specificã, programul unui segment de cetãţeni. Acest grup poate fi considerat ca fiind un veritabil intermediar între popor şi putere.";
- prevederile constituţionale ale art. 8 alin. (1), conform cãrora "(1) Pluralismul în societatea româneascã este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale", nu reduc "ca posibilitate exprimarea ideilor numai la partidele politice pentru cã, fãrã îndoialã, şi grupul de independenţi, în procesul electoral, poate exprima voinţa politicã a cetãţenilor într-o dimensiune proprie";
- art. 30 alin. (1) din Constituţie prevede cã "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile". Or, "prin listele de candidaţi independenţi se realizeazã şi libertatea de exprimare în procesul electoral";
- lista de candidaţi independenţi, dacã este admisã în mod legal, constituie o formulã de asociere în vederea realizãrii drepturilor lor constituţionale, astfel cum prevede art. 40 alin. (1) din Legea fundamentalã, care stabileşte cã "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere". Sub acest aspect, în comentariile la Legea electoralã a României din anul 1990, Bucureşti 1990, pag. 21, se precizeazã cã pentru candidaţii independenţi legea prevede şi posibilitatea asocierii lor pe liste de candidaţi independenţi;
- dispoziţiile constituţionale ale art. 53 referitoare la "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi" nu cuprind şi segmentul electoral, iar reglementarea criticatã "este de fapt o restrângere a exerciţiului unor drepturi constituţionale care nu se justificã într-o societate democraticã şi care este discriminatoriu faţã de cetãţenii cu drept de vot ce formeazã corpul electoral".
În legãturã cu încãlcarea art. 16 alin. (1) - "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri" - şi art. 29 alin. (1) teza întâi - "Libertatea gândirii şi a opiniilor, [...] nu pot fi îngrãdite sub nicio formã" nu sunt formulate motive de neconstituţionalitate.
Autorul excepţiei mai aratã cã "situaţia pe care o semnalãm apare în mare mãsurã identicã cu asocierea cetãţenilor prevãzutã de art. 74 alin. (1) din Constituţie care reglementeazã iniţiativa popularã", precum şi cu dispoziţiile constituţionale ale art. 150 care permit "asocierea cetãţenilor în vederea iniţiativei revizuirii Constituţiei".
În sfârşit, considerã cã declararea neconstituţionalitãţii <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 "nu atrage obligaţii în plus pentru stat, nu obligã la nicio subvenţie bugetarã electoralã ca la partidele politice, ci, dimpotrivã, creeazã obligaţii doar în sarcina candidaţilor independenţi", şi "nici riscuri pentru alegerile locale, doar candidaţii independenţi îşi asumã toate riscurile, dar, în acelaşi timp, îşi pot prospecta şansele lor electorale". Oricum, apreciazã cã prevederile art. 48 alin. (3) din legea criticatã "sunt şi inutile".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã direct de Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţii prezente şi ale reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, care prevãd "(3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier ".
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, invocã încãlcarea urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (3) potrivit cãruia "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate"; art. 8 alin. (1) conform cu care "(1) Pluralismul în societatea româneascã este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale"; art. 16 alin. (1) care privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri; art. 29 alin. (1) teza întâi care prevede cã "Libertatea gândirii şi a opiniilor, [...] nu pot fi îngrãdite sub nicio formã"; art. 30 alin. (1) în conformitate cu care "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile"; art. 40 alin. (1) care stabileşte cã "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere" şi art. 53 referitor la "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
În esenţã, în opinia autorului excepţiei, dispoziţia cuprinsã în art. 48 alin. (3) din legea criticatã, care prevede cã "Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier", este neconstituţionalã deoarece încalcã dreptul fundamental al cetãţenilor la asociere şi are caracter discriminator întrucât stabileşte condiţii mai grele pentru candidaţii independenţi decât pentru candidaţii propuşi de partidele politice.
Analizând criticile formulate, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate şi urmeazã a fi respinse pentru urmãtoarele considerente:
1. Precedentul legislativ constând în prevederile <>art. 11 alin. (4) din Decretul-lege nr. 92/1990 , conform cãrora candidaţii independenţi aveau posibilitatea de a se asocia pe liste de candidaţi independenţi, nu are concludenţã în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
- Textul de lege se referea numai la alegerile parlamentare din 20 mai 1990, astfel cum rezultã din art. 99 al acestui act normativ;
- <>Decretul-lege nr. 92/1990 a fost o reglementare complexã - şi constituţionalã, şi electoralã -, temporarã şi tranzitorie şi cu referire expresã la Constituţia ce urma sã fie adoptatã;
- Constituţia din 1991 şi forma revizuitã din 2003 prevãd, în art. 72 alin. (3) lit. a) şi, respectiv, în art. 73 alin. (3) lit. a), cã sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã;
- Legile organice care au reglementat sistemul electoral în baza Constituţiei nu au admis o astfel de modalitate de exercitare a dreptului de a fi ales prin liste de candidaţi independenţi;
- Raţiunile justificative ale neacceptãrii listei de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier se regãsesc în dezbaterile parlamentare care au avut loc în procedurile legislative respective;
- Lista de candidaţi independenţi avea accepţiunea cã reprezintã un numãr de persoane fizice care nu aparţineau niciunui partid politic şi care se organizau într-o grupare ad-hoc, pe o listã de independenţi care doreau sã obţinã în alegerile parlamentare mandate de deputat sau de senator; experienţa a eşuat şi nu s-a repetat.
2. Expunerea excepţiei face referire şi la unele texte ale Constituţiei, şi anume:
- art. 1 alin. (3) - statul de drept, democratic şi social;
- art. 8 alin. (1) - pluralismul politic;
- art. 16 alin. (1) - egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice;
- art. 29 alin. (1) teza întâi - libertatea gândirii şi a opiniilor;
- art. 30 alin. (1) - libertatea de exprimare;
- art. 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertãţi.
Enunţarea textelor constituţionale menţionate nu are şi motivarea care sã demonstreze încãlcarea lor prin prevederile <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale; lipsa motivãrii nu poate fi suplinitã.
Complementar la enunţãrile menţionate, se mai face referire şi la asocierea cetãţenilor în cazurile de iniţiativã legislativã, potrivit art. 74 alin. (1), precum şi la revizuirea Constituţiei, potrivit art. 150 din Constituţie. Aceste enunţãri reprezintã reglementãri constituţionale determinate, din care însã nu se poate deduce o similitudine de rezolvare sau o soluţie de împrumut pentru temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
3. În fine, este invocatã încãlcarea dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Constituţie, dreptul la asociere al cetãţenilor.
Cu privire la dreptul la asociere al cetãţenilor, Curtea are în vedere şi reţine urmãtoarele:
Art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale garanteazã libertatea de asociere, care constã în dreptul fiecãruia de a constitui, alãturi de alte persoane, o anumitã grupare sau de a se afilia la o grupare deja existentã, în vederea realizãrii unor interese comune, pe o duratã determinatã sau nedeterminatã, grupare cu sau fãrã personalitate juridicã.
Din textul citat rezultã cã esenţial este sã se constituie o grupare sau sã se afilieze la o grupare deja constituitã, având drept scop realizarea de interese comune ale celor asociaţi.
Astfel fiind determinat de art. 11 din Convenţie conceptul de "asociaţie", acesta nu se poate identifica cu libertatea generalã, şi anume aceea de a avea o legãturã cu alte persoane. Din aceastã constatare rezultã şi cã o "grupare de independenţi" fãrã a exista o asociaţie în sensul legii nu corespunde conceptului de "asociaţie".
Drepturile şi libertãţile fundamentale prevãzute de Constituţie se regãsesc dezvoltate prin lege şi, de regulã, legea este organicã, aşa cum prevede art. 73 din Constituţie.
Susţinerea motivãrii excepţiei de neconstituţionalitate lasã a se înţelege cã simpla grupare pe o listã de candidaţi independenţi este suficientã pentru a candida la funcţia de consilier în administraţia publicã localã, fãrã a preexista o asociaţie legal constituitã, conform prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000 , cu privire la asociaţii şi fundaţii, sediul materiei în legislaţia naţionalã.
Dreptul de asociere a cetãţenilor în statul de drept are reglementare în actul normativ menţionat şi se exercitã, se realizeazã şi este garantat în condiţiile prevãzute de aceastã lege. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 1, asociaţiile sau fundaţiile se pot constitui de cãtre persoane fizice sau juridice, pentru a desfãşura o activitate de interes general, în interesul unei colectivitãţi sau în interesul lor personal, ca asociaţii sau fundaţii, numai în condiţiile legii. Asociaţiile constituite conform acestei reglementãri sunt persoane juridice de drept privat fãrã scop patrimonial. În <>art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 se prevede cã partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intrã sub incidenţa acestei reglementãri.
O asociaţie legal constituitã are un act constitutiv, un statut propriu, acestea în forme autentice, cu îndeplinirea condiţiilor prevãzute ca formã şi de fond; se înscrie în anumite evidenţe publice, cu îndeplinirea unor proceduri de comunicare cãtre autoritãţile menţionate, cu atribuţii în domeniu, şi se adreseazã instanţei judecãtoreşti pentru dobândirea personalitãţii juridice, instanţã care, evident, exercitã şi realizeazã controlul de legalitate.
Existenţa unei asociaţii legal constituite este premisa majorã sine qua non pentru desfãşurarea activitãţii potrivit obiectului de activitate autorizat, iar lista de candidaţi apare ca o modalitate de realizare a scopului în cadrul obiectului de activitate. Aceste condiţii trebuie imperativ realizate pentru ca o listã de candidaţi independenţi sã poatã fi modalitatea legalã de a candida la funcţia de consilier local.
Pe de altã parte şi în acelaşi timp, se constatã cã <>art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 prevede expres şi imperativ cã partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu cad sub incidenţa acestei reglementãri.
Se mai constatã şi cã, în Legea partidelor politice, <>Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003 , art. 55 asimileazã regimului partidelor politice şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care participã la alegeri şi, prin aceasta, creeazã un sistem electoral unic pentru toţi competitorii electorali.
Din cele reţinute apare o evidentã situaţie de neconciliere a unei asociaţii de independenţi, de genul celei preconizate, cu reglementarea legalã existentã în materie electoralã.
Acceptarea modalitãţii electorale de a candida la funcţia de consilier local, susţinutã de excepţia de neconstituţionalitate, rezultã cã este o problemã de reglementare prin lege, şi aceasta este atribuţia exclusivã a Parlamentului, atribuţie ce nu poate fi realizatã pe calea excepţiei invocate.
4. Considerentele motivãrii excepţiei nu constituie temeiuri de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , ci ele tind la modificarea acestei legi privind alegerile locale.
De altfel, în partea finalã a redactãrii excepţiei de neconstituţionalitate se şi menţioneazã urmãtoarele: "Totodatã, apreciem cã dispoziţiile <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã, sunt şi inutile." Aceastã concluzie finalã a sesizãrii este de naturã a lãmuri pe deplin finalitatea sesizãrii de neconstituţionalitate.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã, direct, de Avocatul Poporului.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
