Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Mihai Constantinescu - judecãtor
Antonie Iorgovan - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
------------
*) Definitiva prin nerecurare.
Pe rol soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 lit. c) alin. 2 şi a altor dispoziţii cuprinse în Statutul disciplinar al personalului din unitãţile de transporturi, aprobat prin <>Decretul nr. 360/1976 , invocatã de contestatorul Caba Ioan în dosarul 414/1992 al Tribunalului Judeţean Bihor.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 29 septembrie 1993, cu participarea procurorului şi contestatorului, în lipsa intimatei - Regionala de Cai Ferate Cluj-Napoca -, care, deşi a fost legal citata, nu s-a prezentat şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, pronunţarea amanandu-se pentru 14 octombrie 1993.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 aprilie 1993, Tribunalul Judeţean Bihor a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 60 lit. c) alin. 2 şi a altor dispoziţii cuprinse în Statutul disciplinar al personalului din unitãţile de transporturi, aprobat prin <>Decretul nr. 360/1976 , excepţie ridicatã de reclamantul recurent Caba Ioan în dosarul 414/1992, intimata fiind Regionala de Cai Ferate Cluj-Napoca.
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate reclamantul recurent arata ca, prin art. 60 lit. c) alin. 2 din Statutul disciplinar al personalului din unitãţile de transporturi, aprobat prin <>Decretul nr. 360/1976 , sunt date în competenta Consiliului disciplinar judecarea în prima instanta a contestaţiilor angajaţilor impotriva deciziilor de desfacere a contractului de munca, incalcandu-se astfel prevederile art. 16, art. 21 şi ale art. 125 din Constituţie, care consfinţesc egalitatea tuturor cetãţenilor în fata legii. De asemenea, arata ca, fata de prevederile constituţionale, nu poate fi lipsit de dreptul de a uza de toate gradele de jurisdicţie.
Exprimandu-şi opinia cu privire la excepţia ridicatã, Tribunalul Judeţean Bihor apreciazã ca, fata de prevederile art. 128 din Constituţie potrivit cãrora "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", dispoziţiile art. 60 lit. c) alin. 2, art. 63 şi art. 64 din Statutul disciplinar al personalului din unitãţile de transporturi, aprobat prin <>Decretul nr. 360/1976 , sunt "reminiscente ale unei concepţii limitate, inchistate, despre justiţie şi rolul ei în societate", care considerau ca examinarea unui litigiu prin mai multe grade de jurisdicţie "ar fi o inutilitate şi nu o garanţie impotriva abuzurilor".
Prin întâmpinarea depusa la dosar, intimata Regionala de Cai Ferate Cluj-Napoca invoca "excepţia de necompetentã prevãzutã de art. 144 din Constituţia României, combinat cu <>art. 12 şi urmãtoarele din Legea nr. 47/1992 ", iar referitor la prevederile <>art. 60 lit. c) alin. 2 din Statutul disciplinar aprobat prin Decretul nr. 360/1976 arata ca "existenta Consiliului de disciplina din cadrul Ministerului Transporturilor nu constituie o încãlcare a prevederilor art. 125 din Constituţie, întrucât acesta are o competenta restrânsã privind personalul C.F.R. care concura la siguranta circulaţiei trenurilor".
Apreciazã ca se poate pune în discuţie neconstituţionalitatea prevederilor <>art. 64 alin. 3 din statutul aprobat prin Decretul nr. 360/1976 , care limiteazã accesul pãrţilor la toate gradele de jurisdicţie.
În vederea soluţionãrii exceptiei au fost solicitate, în baza <>art. 24 din Legea nr. 47/1992 , puncte de vedere Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului.
În punctul de vedere exprimat, Guvernul considera ca intreaga jurisdicţie prevãzutã de statutul disciplinar contravine reglementãrilor de principiu consacrate prin Constituţie, precum şi prin <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã.
Mai mult, Guvernul considera ca aceste dispoziţii nu mai sunt în vigoare fata de prevederile art. 150 din Constituţie şi ca, deci, instanta nici nu trebuia sa promoveze excepţia.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu şi-au exprimat punctul de vedere.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului şi vazand dispoziţiile art. 60 lit. c) şi alin. final, art. 63 şi art. 64 din Statutul disciplinar al personalului din unitãţile de transporturi, aprobat prin <>Decretul nr. 360/1976 , art. 16, art. 21, art. 125, art. 128 şi art. 144 lit. c) din Constituţie, art. 3 şi <>art. 12 din Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Caba Ioan, ca recurent, a invocat în fata Tribunalului Judeţean Bihor excepţia de neconstituţionalitate a art. 60 lit. c) alin. 2 şi a "altor dispoziţii cuprinse în Statutul disciplinar al personalului din unitãţile de transporturi, aprobat prin <>Decretul Consiliului de Stat nr. 360/1976 ".
Aceste dispoziţii sunt considerate a contraveni dispoziţiilor art. 16, art. 21 şi art. 125 din Constituţie.
Tribunalul Judeţean Bihor, prin încheiere, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale, invocand neconstituţionalitatea art. 60 alin. final, a art. 63 şi art. 64 din statutul disciplinar, introducând însã în discuţie, prin considerente, şi art. 128 din Constituţie.
Guvernul, prin adresa depusa la dosarul cauzei, considera ca intreaga jurisdicţie prevãzutã de statutul disciplinar contravine reglementãrilor de principiu consacrate prin Constituţie, precum şi prin <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã.
Mai mult, Guvernul considera ca aceste dispoziţii nu mai sunt în vigoare fata de prevederile art. 150 din Constituţie şi ca, deci, instanta nici nu trebuia sa promoveze excepţia.
Ordonarea problemelor pe care Curtea Constituţionalã urmeazã sa le rezolve este imperios necesarã. Ea presupune rãspuns la urmãtoarele aspecte procedurale şi de fond:
1. excepţia de necompetentã a Curţii Constituţionale în aceasta cauza, ridicatã de cãtre Regionala de Cai Ferate Cluj-Napoca;
2. identificarea dispoziţiilor din statutul disciplinar, care trebuie examinate sub aspectul constituţionalitãţii;
3. identificarea dispoziţiilor constituţionale fata de care trebuie apreciatã concordanta dispoziţiilor statutare;
4. identificarea concordanţei dintre dispoziţiile legale cuprinse în <>Decretul nr. 360/1976 şi dispoziţiile constituţionale.
1. Cat priveşte prima problema, se retine ca Regionala de Cai Ferate Cluj-Napoca, prin adresa nr. 366/1991, anexatã la dosar, înainteazã o întâmpinare, în care invoca excepţia de necompetentã a Curţii Constituţionale. În aceasta întâmpinare se arata ca dispoziţiile art. 60 lit. c) alin. 2 din statutul disciplinar nu constituie o încãlcare a prevederilor art. 125 din Constituţie, întrucât Consiliul de disciplina funcţioneazã potrivit legii.
Se apreciazã ca se poate discuta neconstituţionalitatea numai a art. 64 alin. 3, care limiteazã cãile de atac.
Curtea Constituţionalã, în şedinţa publica din 29 septembrie 1993, a pus în discuţia pãrţilor excepţia de necompetentã, iar prin încheierea data a respins-o. De altfel, în întâmpinarea menţionatã excepţia este doar invocatã, dar nu este motivatã.
Chiar asa fiind, competenta Curţii Constituţionale în rezolvarea acestei cauze este evidenta.
Sesizarea s-a fãcut legal, invocarea exceptiei de neconstituţionalitate a fost motivatã, iar potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, rezolvarea este de competenta Curţii Constituţionale.
În întâmpinarea Regionalei de Cai Ferate Cluj-Napoca se confunda dreptul de a te adresa Curţii şi obligaţia constituţionalã a acesteia de a examina o excepţie legal introdusã cu soluţia posibila şi probabila într-o asemenea speta. Este clar ca numai Curtea Constituţionalã va hotãrî soluţia problemei pentru ca ea are aceasta obligaţie constituţionalã.
Tot la ideea de necompetentã trebuie reţinutã şi poziţia Guvernului care, considerând ca dispoziţiile din statutul disciplinar sunt abrogate prin art. 150 din Constituţie, conchide ca "instanta investitã putea constata ca dispoziţiile în discuţie din statutul sus-arãtat nu mai sunt în vigoare fata de prevederile art. 150 din Constituţie şi ca, potrivit <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, impotriva aceloraşi reglementãri, anterioare Constituţiei, nu putea fi promovata excepţia de neconstituţionalitate".
O asemenea sustinere este prea categorica şi, desigur, discutabila. Dupã cum discutabila este şi constatarea în sensul cãreia toate dispoziţiile statutului disciplinar au fost abrogate prin art. 150 din Constituţie.
În orice caz, o asemenea constatare oficialã, din partea unei autoritãţi publice abilitate sa o facã, nu exista încã. Nici instanta judecãtoreascã nu a fãcut un asemenea lucru, mai ales ca ea s-a limitat, firesc de altfel, doar la dispoziţiile aplicabile în speta. Ca atare, cauza şi-a urmat procedural drumul sau legal, firesc. Cat priveşte <>Decretul nr. 360/1976 în integralitatea sa, el se încadreazã de fapt în situaţia prevãzutã de art. 150 alin. (2) din Constituţie, revenind Consiliului Legislativ obligaţia de a face Parlamentului sau, dupã caz, Guvernului, propunerile corespunzãtoare. Pana atunci însã nimic nu impiedica invocarea unor excepţii de neconstituţionalitate şi, desigur, intervenţia justiţiei sau, dupã caz, a Curţii Constituţionale.
2. În privinta dispoziţiilor din statutul disciplinar care intereseazã în cauza, Curtea retine ca au fost nominalizate art. 60 lit. c) alin. 2, art. 63 şi <>art. 64 din Decretul nr. 360/1976 . Din examinarea <>Decretului nr. 360/1976 rezulta ca art. 60, care reglementeazã cãile de atac impotriva sancţiunilor disciplinare, face trimitere la art. 63 cat priveşte contestaţiile formulate de cãtre personalul care concura direct la "siguranta circulaţiei", fapt care justifica introducerea sa în sfera dispoziţiilor legale în discuţie.
În fata Curţii Constituţionale reclamantul Caba Ioan a cerut sa se constate ca în mod greşit a fost considerat a face parte din personalul "care concura direct la siguranta circulaţiei" în transporturi, deoarece funcţia sa nu se încadreazã în aceasta categorie. Urmeazã a se observa ca aceasta problema prezintã importanta în rezolvarea cauzei aflate pe rolul tribunalului, verificarea ei fiind de competenta acestuia şi nu a Curţii Constituţionale.
Trebuie observat ca în situaţiile de tipul celor din speta concretã, art. 60 lit. c) şi alin. final permit contestarea sancţiunii disciplinare a desfacerii contractului de munca la Consiliul de disciplina prevãzut de art. 63, iar art. 63 organizeazã aceste consilii. Conform art. 64, impotriva hotãrârii Consiliului de disciplina, prin care s-a menţinut sau s-a anulat sancţiunea desfacerii contractului de munca, partea nemultumita poate face plângere la judecãtorie, iar hotãrârea judecãtoriei este definitiva şi executorie.
Ca atare, aceste dispoziţii legale împart personalul din unitãţile de transporturi, cat priveşte jurisdicţia disciplinarã, în doua categorii, şi anume: a) personalul care concura direct la siguranta circulaţiei în transporturi; b) alt personal. Pentru prima categorie de personal jurisdicţia administrativã cunoaşte încã o treapta, şi anume Consiliul de disciplina.
O asemenea soluţie poate fi consideratã ca discriminatorie? Este deci o prima problema. Articolul 64 imbina jurisdicţia administrativã cu justiţia în momentul în care introduce în sfera autoritãţilor competente şi judecãtoria, care este consideratã ca ultima instanta, a carei hotãrâre este definitiva şi executorie. De aici rezulta o a doua problema, anume problema de a şti dacã introducerea justiţiei în aceste proceduri se poate face numai parţial.
Este de reţinut ca problemele juridice se pun astãzi diferit fata de momentul adoptãrii <>Decretului nr. 360/1976 din cel puţin doua considerente majore: existenta unei noi Constituţii care valorifica regulile statului de drept şi ale justiţiei unice şi egale pentru toţi; existenta noii legi judecãtoreşti care introduce trei grade de jurisdicţie, şi anume: judecata în fond, apelul şi recursul.
3. Dispoziţiile constituţionale care trebuie avute în vedere sunt cele cuprinse în art. 16, art. 21, art. 125 şi art. 128.
Fata de art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacra egalitatea cetãţenilor în fata legilor şi a autoritãţilor publice, <>art. 60 lit. c) din Decretul nr. 360/1976 nu introduce o discriminare. Este în afarã oricãrei îndoieli ca regulile de disciplina pot diferi în funcţie de domeniul de activitate sau de categorii de demnitati sau funcţii publice. O asemenea diferentiere sau nuantare este constituţionalã. Extinderea acestor diferentieri şi nuantari şi la procedurile legale prin care cetãţenii îşi revendica drepturile şi solicita protecţia lor nu este contrarã Constituţiei, mai ales ca ele introduc garanţii în plus. Ca atare, <>art. 60 lit. c) şi ultima parte din Decretul nr. 360/1976 urmeazã a fi considerat ca nu incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, el introducând doar unele garanţii juridice suplimentare pentru personalul care concura direct la siguranta circulaţiei. Aceeaşi caracterizare priveşte şi art. 63 şi 64 în mãsura în care consacra structura jurisdicţionalã care pune în practica aceste garanţii.
Fata de art. 21 din Constituţie care garanteazã accesul liber la justiţie şi care stabileşte ca nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept, <>art. 64 alin. final din Decretul nr. 360/1976 este evident neconstitutional, el permitand doar un acces parţial la justiţie. Mai mult, el vine în flagrantã contradictie cu art. 125 din Constituţie potrivit cãruia justiţia se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite prin lege. Pentru ca accesul liber la justiţie înseamnã posibilitatea juridicã de a avea acces la structurile judecãtoreşti prevãzute de <>art. 125 din Constituţie şi de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã.
Caracterul definitiv al hotãrârii judecãtoreşti potrivit <>art. 64 alin. final din Decretul nr. 360/1976 constituie o discriminare a salariaţilor din siguranta circulaţiei feroviare fata de ceilalţi salariaţi ai cãilor ferate, întrucât primii sunt privati de cãile de atac de care ceilalţi beneficiazã. În acest sens, deci, textul de lege respectiv este contrar principiului egalitãţii cetãţenilor în fata legii, prevãzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Totodatã, <>art. 64 alin. final din Decretul nr. 360/1976 trebuie apreciat ca fiind în discordanta şi cu art. 128 din Constituţie potrivit cãruia impotriva hotãrârilor judecãtoreşti pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii.
Desigur, nici o dispoziţie constituţionalã nu se opune ca, pentru anumite domenii de activitate sau categorii de demnitati sau funcţii publice, sa se institutionalizeze şi proceduri (jurisdicţii) administrative sau disciplinare prin care sa se rezolve probleme specifice, implicit conflicte. Dar nici o lege nu poate interzice celor interesaţi ca, în caz de nemulţumire sau esec al acestor proceduri (jurisdicţii), sa se adreseze justiţiei pentru ca, în sistemul ordinii constituţionale actual, justiţia este garantul drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor, iar art. 21 din Constituţie valorifica tocmai aceasta funcţie a justiţiei.
Fata de considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al <>art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Admite excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Caba Ioan cu privire la <>art. 64 alin. final din Decretul nr. 360 din 2 noiembrie 1976 privind aprobarea Statutului disciplinar al personalului din unitãţile de transporturi şi constata ca este abrogat în baza art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmând ca impotriva hotãrârii judecãtoriei partea interesatã sa poatã exercita toate cãile de atac prevãzute de lege.
2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 60 lit. c) şi ultima parte şi <>art. 63 din Decretul nr. 360 din 2 noiembrie 1976 .
3. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 14 octombrie 1993.
PREŞEDINTELE
COMPLETULUI DE JUDECATA,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
