Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 186/1/2015/HP/P
Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală
Lucia Rog - judecător la Secţia penală
Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală - judecător-raportor
Aurel Gheorghe Ilie - judecător la Secţia penală
Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală
Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală
Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală
Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală
Liliana Miu - magistrat-asistent
S-a luat în examinare sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 22.259/197/2013, prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent, cu consecinţa dezincriminării in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 27^4 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu. La şedinţa de judecată a participat doamna Liliana Miu, magistrat-asistent în cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de domnul procuror Cosmin Grancea, procuror în cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistratul asistent a prezentat referatul cauzei cu privire la obiectul Dosarului nr. 186/1/2015/HP/P, aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum şi cu privire la faptul că la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere ale Curţii de Apel Alba Iulia, Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Bucureşti, Curţii de Apel Constanţa, Curţii de Apel Cluj, Curţii de Apel Craiova, Curţii de Apel Galaţi, Curţii de Apel Iaşi, Curţii de Apel Oradea, Curţii de Apel Piteşti, Curţii de Apel Ploieşti, Curţii de Apel Târgu Mureş, şi Curţii de Apel Suceava, cu excepţia Curţii de Apel Timişoara, precum şi opinii scrise ale specialiştilor consultaţi, respectiv prof. univ. dr. Florin Streteanu, prof. univ. dr. Valerian Cioclei, Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Academia Română - Institutul de Cercetări Juridice. A mai arătat că, la 25 februarie 2015, a fost depus raportul întocmit de către judecătorul-raportor, care a fost comunicat intimaţilor inculpaţi, aceştia nedepunând concluzii scrise, şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la aceeaşi dată, în conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, care la data de 18 februarie 2015 a transmis punctul său de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având cuvântul, a susţinut concluziile scrise, depuse la dosar, arătând, în esenţă, că sunt întrunite condiţiile admisibilităţii sesizării, iar, pe fond, a precizat că succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) nu are ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent şi dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. Preşedintele completului, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, reţinându-se dosarul în pronunţare asupra problemei de drept supuse dezlegării. ÎNALTA CURTE,asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării Prin încheierea din 7 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 22.259/197/2013, ce are ca obiect apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov împotriva Sentinţei penale nr. 1.649 din 20 iunie 2014 a Judecătoriei Braşov, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: dacă succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent, cu consecinţa dezincriminării in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. II. Punctul de vedere al instanţei care a formulat sesizarea II.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: învestirea cu soluţionare cauzei ca ultimă instanţă, în apel; de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a problemei de drept puse în discuţie depinde soluţionarea cauzei pe fond, problema de drept substanţial este susceptibilă de interpretări diferite; chestiunea de drept supusă dezlegării nu face obiectul unui recurs în interesul legii, iar asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat deja printr-o decizie întemeiată pe dispoziţiile art. 471 din Codul de procedură penală sau pe dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală. II.2. Referitor la problema de drept ce formează obiectul sesizării Curtea de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a considerat că succesiunea de acte normative referitoare la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, respectiv Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012, art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014, nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Argumentele învederate de instanţa de apel în susţinerea opiniei exprimate au vizat faptul că, anterior datei de 1 februarie 2014, preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior era de 85 lei, conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, ordin ce nu a fost abrogat expres prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014, având în vedere că acesta din urmă, până la intrarea în vigoare (30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014), a fost abrogat înainte de a-şi produce efectele prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014). Totodată, a mai reţinut că nu a operat o abrogare implicită a Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 nici prin intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, întrucât prin norma penală menţionată a fost modificat art. 123 din Legea nr. 46/2008 în sensul că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se va stabili anual prin lege, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Ca atare, acest text se referă la modalităţi ulterioare de stabilire a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior şi nu abrogă implicit norma legislativă anterioară (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012) care se aplică în continuare, până la stabilirea prin lege a unei valori a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. III. Punctele de vedere exprimate de instanţele judecătoreşti S-a transmis de către curţile de apel Alba Iulia, Bacău, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Târgu Mureş şi Suceava că, în majoritate, judecătorii acestor instanţe au opinat în sensul că succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent şi, pe cale de consecinţă, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. IV. Opinia specialiştilor consultaţi IV.1. Punctul de vedere exprimat de Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra chestiunii de drept supuse dezlegării este în sensul că faptele prevăzute în art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic nu sunt dezincriminate, neexistând o imposibilitate de stabilire a preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. IV.2. Prof. univ. dr. Florin Streteanu a opinat în sensul că succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, consecutivă intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, nu a afectat aplicabilitatea Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Preţul urma a se calcula şi după 1 februarie 2014 potrivit acestui ordin, astfel că nu se poate invoca dezincriminarea in concreto a infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pe motivul imposibilităţii determinării unui element constitutiv (plafonul valoric al prejudiciului). IV.3. Academia Română - Institutul de Cercetări Juridice a exprimat opinia în sensul că atât normele de trimitere, cât şi normele de referire pot fi completate sub aspectul dispoziţiei sau al sancţiunii. În cazul normelor de trimitere, modificările ulterioare ale normei de împrumut nu mai influenţează în niciun fel norma de trimitere, în timp ce, în cazul normelor de referire, modificările normei complinitoare întregesc norma de referire, astfel că art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt norme de referire aplicabile chiar dacă ordinul administraţiei centrale care răspunde de silvicultură nu mai este în vigoare, întrucât conţinutul acestuia a fost întregit cu ultima normă complinitoare, urmând a se lua în calcul la stabilirea prejudiciului ultimul preţ al unui metru de masă lemnoasă. Dispoziţiile art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt norme penale incomplete al căror dispozitiv se completează cu prevederile actului normativ emis de autoritatea publică centrală privind pădurile. IV.4. Prof. univ. dr. Valerian Cioclei a opinat în sensul că, în prezent, infracţiunile prevăzute de art. 108 şi 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, comise după 1 februarie 2014, vor fi încadrate ca infracţiuni de distrugere sau, după caz, furt (ori furt calificat), conform dispoziţiilor noului Cod penal. Infracţiunile prevăzute de art. 108 şi 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic comise înainte de 1 februarie 2014 vor fi recalificate ca infracţiuni de distrugere sau, după caz, furt (ori furt calificat) conform dispoziţiilor noului Cod penal. Pentru stabilirea legii penale mai favorabile vor fi comparate sancţiunile stabilite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru infracţiunile respective cu sancţiunile stabilite în Codul penal pentru infracţiunile corespondente. V. Opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Prin Adresa nr. 148/C/132/III-5/2015 din 18 februarie 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii privind problema de drept supusă dezlegării de către Curtea de Apel Braşov. Totodată, în cadrul concluziilor depuse la dosarul cauzei Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a exprimat punctul de vedere în sensul că succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent şi, pe cale de consecinţă, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. A susţinut că, în aplicarea dispoziţiilor din Codul silvic, ultimul ordin emis privind masa lemnoasă a fost Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012. S-a mai arătat că, la data de 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal s-a stabilit că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior va fi stabilit în viitor printr-o lege, la propunerea autorităţilor publice centrale care răspund de silvicultură. Cu toate acestea, s-a învederat că prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 s-a abrogat Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012. Sub acest aspect, s-a menţionat, pe de o parte, că termenul stabilit pentru intrarea în vigoare a acestui ordin era de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar, pe de altă parte, că anterior intrării sale în vigoare a fost abrogat Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014. În raport cu împrejurarea că la data de 1 februarie 2014 nu a fost adoptată o lege în acest domeniu, a arătat că se impun anumite precizări referitoare la menţinerea valabilităţii Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 după modificările legislative survenite. Astfel, s-a apreciat că termenul folosit de legiuitor nu imprimă actelor normative emise în baza textului de lege mai sus arătat un caracter temporar, ci impune doar obligativitatea ca evaluarea necesităţii stabilirii unui alt preţ al metrului cub de masă lemnoasă să se facă anual, cu atât mai mult cu cât în anii 2009 şi 2013 nu a fost emis niciun act normativ în materie. Prin urmare, a susţinut că Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 nu are o valabilitate limitată în timp şi, ca atare, nu şi-a încetat valabilitatea nici prin intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. VI. Jurisprudenţa naţională în materie Referitor la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, au fost identificate doar două hotărâri judecătoreşti care au dat o interpretare diferită succesiunii de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) în sensul că această succesiune a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent, cu consecinţa dezincriminării in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. Astfel, Judecătoria Braşov a reţinut prin Sentinţa penală nr. 1.649 din 20 iunie 2006 că faptele incriminate în conţinutul art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 nu mai sunt prevăzute de legea penală specială ca infracţiuni, întrucât lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii - criteriul de stabilire a valorii pagubei ce determină, prin cuantumul ei, incriminarea faptei -, în condiţiile în care a intervenit o abrogare implicită a Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 după adoptarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care în art. 202 pct. 8 prevede că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se stabileşte prin lege. Având în vedere Decizia în interesul Legii nr. 12/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de fond a reţinut că, întrucât numai o anumită valoare a pagubei produse poate atribui faptelor îndreptate împotriva fondului forestier (cu referire la art. 108 şi art. 110 din legea specială) caracterul de infracţiune, nerealizarea cuantumului acelei valori (lipsa unei reglementări care să stabilească preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă ca urmare abrogării Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012), ce constituie condiţie pentru ca incriminarea să devină operantă, determină lipsa trăsăturii esenţiale specifice laturii obiective a infracţiunilor la regimul silvic, respectiv neîntrunirea criteriului valoric necesar. Ca atare, apreciind că Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.823/2012 a fost abrogat prin adoptarea art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 ce statuează că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se stabileşte prin lege (art. 123 din Legea nr. 46/2008) şi, pe cale de consecinţă, că nu există o dispoziţie legală care să stabilească cuantumul valorii unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, a dispus achitarea inculpaţilor întrucât pentru faptele la regimul silvic reţinute în sarcina lor (art. 108 şi art. 110 din legea specială) a operat o dezincriminare. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Judecătoria Sfântu Gheorghe prin Sentinţa penală nr. 69 din 10 iunie 2014, desfiinţată prin Decizia penală nr. 452/Ap din 2 octombrie 2014 a Curţii de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, ca urmare a admiterii apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin care s-a dispus condamnarea inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008, instanţa de control judiciar apreciind că faptele nu au fost dezincriminate. VII. Dispoziţiile art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, ordinele nr. 3.283/2012, 76/2014 şi 114/2014 ale ministrului mediului şi pădurilor, respectiv ale ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, dispoziţiile art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi dispoziţiile art. 4 din Codul penal supuse interpretării: VII.1. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic "Art. 108. - (1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei; d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări: a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă; b) în timpul nopţii; c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional; d) de personal silvic. (3) Tentativa se pedepseşte." "Art. 110. - (1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări: a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă; b) în timpul nopţii; c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional; d) de personal silvic." VII.2. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012 "Art. 1. - Se aprobă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 85 lei. Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.353/2011 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 27 octombrie 2011, se abrogă." VII.3. Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014 "Art. 1. - Se aprobă preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 101 lei. Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, se abrogă. Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării." VII.4. Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014 "Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, se abrogă. Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I." VII.5. Art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal stabileşte că art. 123 din Legea nr. 46/2008 va avea următorul cuprins: "Art. 123. - Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin lege, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură." VII.6. Codul penal "Art. 4. - Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi." VIII. Raportul asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării În cuprinsul raportului întocmit, judecătorul-raportor a concluzionat în sensul admisibilităţii sesizării formulate de Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, constatând îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală." S-a opinat, în interpretarea dispoziţiilor art. 4 din Codul penal, că succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent şi, pe cale de consecinţă, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Prin reglementarea în conţinutul art. 475 din Codul de procedură penală a condiţiilor de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, s-a prevăzut posibilitatea anumitor instanţe, printre care şi curtea de apel, învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, care atunci când constată, în cursul judecăţii, existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei şi asupra căreia instanţa supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. Din analiza dispoziţiilor legale menţionate rezultă că sub aspectul admisibilităţii sesizării trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerinţe, respectiv existenţa unei cauze aflate în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicţie pe rolul uneia dintre instanţele arătate expres în norma de reglementare, soluţionarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar problema de drept să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin mecanismele legale ce asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. În ceea ce priveşte sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, se constată că este îndeplinită prima condiţie privind existenţa unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanţă, aceasta fiind învestită cu soluţionarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov împotriva Sentinţei penale nr. 1.649 din 20 iunie 2014 pronunţate de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 22.259/197/2013 prin care s-a dispus achitarea inculpaţilor M. V., M. M. V., M. M. şi J.F.B. pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, şi furt de arbori din păduri ale fondului naţional, prevăzută de art. 110 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal. De asemenea, este realizată şi cea de-a doua cerinţă referitoare la legătura dintre chestiunea de drept sesizată şi soluţionarea pe fond a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, hotărârea prealabilă având în acest caz o influenţă directă asupra deciziei ce va fi dată de instanţa de control judiciar (Curtea de Apel Braşov) cu privire la modul de dezlegare a raportului juridic de drept penal dedus judecăţii, sub aspectul aprecierii asupra incriminării în continuare a infracţiunilor privitoare la regimul silvic. Se constată îndeplinită şi cea de-a treia condiţie de admisibilitate a sesizării. Astfel, chestiunea de drept ce a făcut obiectul sesizării instanţei nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui asemenea recurs, aşa cum rezultă din Adresa nr. 148/C/132/III--------5/2015 din 18 februarie 2015 a procurorului-şef Secţie judiciară, Serviciul judiciar penal din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu prezenta chestiune de drept a fost determinată de succesiunea de acte normative care stabileau preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, modificarea prin art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a dispoziţiilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 care impun obligaţia stabilirii acestui preţ prin lege, fapt ce a determinat imposibilitatea stabilirii valorii unui metru cub de masă lemnoasă pe picior şi, pe cale de consecinţă, dezincriminarea în concret a infracţiunilor prevăzute de art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008. Prealabil analizării pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării se impune a fi făcută precizarea că, după data formulării sesizării a fost adoptată Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015. După intrarea în vigoare a Codului penal (1 februarie 2014), în cuprinsul Legii nr. 46/2008 au fost incriminate, în continuare, în art. 108 faptele de: tăiere, rupere, distrugere, degradare ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate şi în art. 110 fapta de: furt de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional. Până la adoptarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilea, în conformitate cu dispoziţiile art. 123 din Codul silvic anterior, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspundea de silvicultură. Conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior era de 85 lei. Prin art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-a modificat conţinutul art. 123 din Legea nr. 46/2008 şi s-a stabilit că "Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se stabileşte anual, prin lege, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură." Ulterior, prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 8 februarie 2014, a fost aprobat preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la valoarea de 101 lei. În art. 3 din ordinul menţionat se prevedea că acesta intră în vigoare în termen de 30 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar de la acest moment se abrogă Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012. Anterior intrării în vigoare a Ordinului ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 (intrarea în vigoare fiind supusă unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I) - ca urmare a modificărilor legislative intervenite prin adoptarea Legii nr. 187/2012 - prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014, a fost abrogat Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014. Ca atare, dispoziţiile acestui ordin nu au intrat în vigoare şi nu au produs nicio consecinţă sub aspectul modificării valorii unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Eficienţa juridică a unui act legislativ (incluzând aici şi ordinul emis de puterea executivă în baza unei delegări exprese şi limitative de la puterea legiuitoare, denumită în doctrină lege în sens impropriu) încetează, în sensul că nu mai este aplicabil, atunci când este scos din vigoare, iar calea principală prin care se realizează aceasta este abrogarea, care poate fi tacită, totală sau parţială. Indiferent de forma abrogării (tacită, totală sau parţială), actul legislativ care conţine o asemenea dispoziţie nu îşi produce efectul abrogator decât în momentul când a intrat în vigoare; aşadar, actul legislativ îşi produce efectele până la momentul intrării în vigoare a actului abrogativ (o lege moare în momentul când naşte eficienţa legii abrogatoare). Or, în situaţia prezentată, actul legislativ care conţinea dispoziţia abrogatoare nu a intrat în vigoare, fiind la rândul său abrogat printr-un act legislativ emis de aceeaşi autoritate publică centrală, act cu aceeaşi forţă juridică. Nici prin adoptarea art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu se poate susţine că a intervenit o abrogare a Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012 în condiţiile în care stabileşte în conţinutul art. 123 din Legea nr. 46/2008 nivelul actului normativ (lege) prin care urmează a se stabili anual preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În acest context, al succesiunii de acte normative şi al existenţei unei dispoziţii în legea specială, care obligă legiuitorul să stabilească anual prin lege preţul mediu al unui metru cub de material lemnos pe picior, fără o materializare în plan legislativ a acestei obligaţii la momentul formulării sesizării instanţei supreme cu soluţionarea chestiunii de drept suspusă dezlegării şi în condiţiile în care limita valorică este un criteriu de incriminare în cazul infracţiunilor la regimul silvic, s-a ridicat problema dezincriminării textelor privind infracţiunile prevăzute în art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic). În interpretarea dispoziţiilor art. 4 din Codul penal, aprecierea intervenirii dezincriminării unei fapte se face in abstracto, în sensul că aceasta operează doar atunci când fapta prevăzută de legea penală veche nu se mai regăseşte sub nicio formă în legea nouă. Prin urmare, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunii, având consecinţe asupra domeniului de incidenţă a textului incriminator, nu atrage incidenţa legii de dezincriminare, ci doar incidenţa acesteia ca o lege penală mai favorabilă. Or, după intrarea în vigoare a Codului penal (1 februarie 2014), legiuitorul a incriminat în continuare în art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 faptele de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional şi furt de arbori din fondul forestier naţional, dispoziţii care se referă în mod explicit la evaluarea prejudiciului în raport cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei, limita valorică fiind în continuare criteriu de incriminare, astfel cum s-a statuat şi prin Decizia în interesul legii nr. 12/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite. Din analiza conţinutului dispoziţiilor art. 108 şi art. 109 din Legea nr. 46/2008 rezultă că acestea sunt norme penale incomplete care se completează cu prevederile actului normativ emis în condiţiile stabilite în art. 123 din legea specială (ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, respectiv lege) în baza propunerii autorităţii publice centrale care răspunde de păduri. Pornind de la distincţia făcută de doctrină între normele de trimitere şi cele de referire (V. Dongoroz, Drept penal, filele 77-78, care a stabilit drept criteriu de separare raportul care se creează între norma de trimitere şi norma de referire), în sensul că norma de referire se întregeşte cu perceptul sau sancţiunea, raportându-se la disciplinarea juridică stabilită de o altă normă, pe când norma de trimitere absoarbe complet disciplina juridică stabilită de norma împrumutată astfel că orice modificare ulterioară/interioară adusă normei împrumutate nu mai poate influenţa norma de trimitere, şi în cazul infracţiunilor la regimul silvic (cu referire la art. 108 şi 110) suntem în prezenţa unor norme de referire care se completează cu ordinul autorităţii publice centrale ce răspunde de păduri, respectiv cu dispoziţiile din lege în baza propunerii autorităţii publice centrale ce răspunde de păduri şi orice modificare a acestor acte normative influenţează prejudiciul, ce determină prin cuantumul său incriminarea faptei (în formă simplă sau agravată). În concret, actul completator care va întregi norma de referire (textele art. 108 şi art. 109 din Legea nr. 46/2008) este Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012, iar începând cu 9 ianuarie 2015, norma completatoare o reprezintă Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015. Interpretarea că prin modificarea dispoziţiilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 în sensul celor enunţate a intervenit o abrogare implicită a Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012, fapt ce ar conduce la imposibilitatea stabilirii preţului mediu pe metru cub de masă lemnoasă pe picior şi, pe cale de consecinţă, la dezincriminarea faptelor la regimul silvic descrise în conţinutul art. 108 şi art. 110 din legea specială, nu poate fi primită întrucât, în lumina dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, în cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de la aceasta, (...) în forma existentă la data abrogării, în afară de situaţia în care legea dispune altfel. Prin urmare, chiar dacă s-ar aprecia ca fiind abrogate dispoziţiile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012, ele îşi produc efectele în virtutea îngăduinţei noii legi care, în normele tranzitorii, a prevăzut în mod explicit că norma incompletă va păstra elementele preluate de la norma completatoare. Având însă în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziţii cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, pentru faptele aflate în curs de judecată, se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidenţa dispoziţiilor art. 4 din Codul penal şi ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidenţa dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, după caz. În consecinţă, faţă de considerentele anterior expuse, în interpretarea dispoziţiilor art. 4 din Codul penal, succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ şi, pe cale de consecinţă, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. În temeiul art. 477 din Codul de procedură penală, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 22.259/197/2013 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept, în sensul dacă succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ în prezent, cu consecinţa dezincriminării in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 4 din Codul penal, succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 76/2014 şi Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ şi, pe cale de consecinţă, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2015. PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE judecător MIRELA SORINA POPESCU Magistrat-asistent, Liliana Miu --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
