Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 6 din 18 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 165 din 8 martie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ingrid-Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Gheorghe Mihail Popescu, Elisabeta Ştefania Popescu şi Marilena Ingeaua în Dosarul nr. 13.626/215/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 13.626/215/2009, Tribunalul Dolj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Gheorghe Mihail Popescu, Elisabeta Ştefania Popescu şi Marilena Ingeaua într-o cauzã având ca obiect fond funciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã reglementarea criticatã "dã naştere la arbitrariu, în sensul cã instanţele judecãtoreşti, în lipsa unei reglementãri suficient de clare, se substituie legiuitorului în determinarea persoanelor cãrora le este aplicabil <>art. 13 din Legea nr. 18/1991 şi a persoanelor care justificã un interes legitim, în sensul prevederilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997". Astfel, apreciazã cã reglementarea actualã încalcã normele constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi egalitatea în faţa legii, deoarece instituie un regim discriminatoriu între moştenitorii legali şi cei testamentari, în detrimentul primilor, în sensul cã moştenitorii legali pot accede la calitatea de persoanã îndreptãţitã numai în limita claselor de moştenitori stabilite de legea civilã, pe când norma cuprinsã în <>art. 13 din Legea nr. 18/1991 poate da naştere la interpretarea potrivit cãreia calitatea de persoanã îndreptãţitã o poate dobândi orice moştenitor testamentar, încãlcându-se astfel, în opinia autorilor excepţiei, şi art. 21 din Legea fundamentalã.
Referitor la <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, considerã cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece, prin necircumstanţierea altor "persoane care justificã un interes legitim", se încalcã dreptul de proprietate, prin aceea cã oricine poate pretinde cã ar avea vreun drept, cu încãlcarea chiar a <>art. 13 din Legea nr. 18/1991.
Tribunalul Dolj - Secţia civilã şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. Totodatã, aratã cã motivele de neconstituţionalitate invocate privesc, în realitate, aplicarea şi interpretarea textelor de lege de cãtre instanţele de judecatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, care au urmãtorul cuprins:
"(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotãrârii judecãtoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultã acceptarea moştenirii.
(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi aceastã calitate, întrucât terenurile nu s-au gãsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi cã au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinatã pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei sã procedeze potrivit dreptului comun."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, prevederi care au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din titlul V al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Menţionãm cã prevederile art. III alin. (2) nu au fost încorporate în textul republicat al <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, şi se aplicã, în continuare, ca dispoziţii proprii ale <>Legii nr. 169/1997.
Acest text de lege prevede cã "Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor şi de alte persoane care justificã un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecãtoreşti de drept comun".
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi deoarece reglementarea criticatã "dã naştere la arbitrariu, în sensul cã instanţele judecãtoreşti, în lipsa unei reglementãri suficient de clare, se substituie legiuitorului în determinarea persoanelor cãrora le este aplicabil <>art. 13 din Legea nr. 18/1991 şi a persoanelor care justificã un interes legitim, în sensul prevederilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la prevederile <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, prin <>Decizia nr. 1.136 din 15 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2008, Curtea a reţinut cã "prevederile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - şi scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economicã a statului şi cu finalitatea reparatorie a legii.
De aceea, dreptul moştenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanţã cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate din patrimoniul succesoral ce urmeazã a fi dobândit de moştenitori. În acest sens, cererea depusã la comisia localã de fond funciar reprezintã, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moştenirii, termen ce a fost prelungit prin <>art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente".
De asemenea, referitor la prevederile <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, Curtea reţine cã textul de lege criticat stabileşte persoanele legitimate a formula acţiunea în constatarea nulitãţii absolute, şi anume primarul, prefectul, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, precum şi cele care justificã un interes legitim.
Asupra acestei reglementãri, Curtea s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 984 din 30 septembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, constatând cã acest text de lege este constituţional.
Astfel, Curtea a statuat cã "sancţiunea aplicabilã actelor civile prevãzute de <>Legea nr. 169/1997 este nulitatea absolutã, iar potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoanã care justificã un interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate procesualã activã în vederea promovãrii unei astfel de acţiuni în justiţie o au atât persoanele care justificã un interes legitim, cât şi persoanele care au atribuţii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul sau prefectul, ca reprezentanţi legitimi ai autoritãţilor comunale, orãşeneşti, municipale şi, respectiv, judeţene, precum şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor vegheazã la respectarea legalitãţii emiterii actelor de cãtre comisiile de fond funciar. În acelaşi timp, prevederea expresã care include între titularii dreptului la acţiune în constatarea nulitãţii şi primarul, prefectul sau Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor constituie expresia garantãrii liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.
Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), Curtea a constatat cã prevederile legale criticate se aplicã în mod egal persoanelor prevãzute în ipoteza normei de drept, fãrã discriminare pe criterii arbitrare."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
De altfel, Curtea constatã cã, în argumentarea pretinsei neconstituţionalitãţi a textelor de lege criticate, autorii acesteia nu formuleazã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci vizeazã, în esenţã, aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi a celor ale <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, precum şi o lipsã de claritate a reglementãrii criticate.
Or, lãmurirea aspectelor legate de aplicarea şi interpretarea legii la speţe individual determinate revine exclusiv instanţelor de judecatã învestite cu soluţionarea litigiilor în cadrul cãrora a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate, excedând competenţei Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Gheorghe Mihail Popescu, Elisabeta Ştefania Popescu şi Marilena Ingeaua în Dosarul nr. 13.626/215/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 ianuarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
