Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 597 din 5 iunie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 112 alin. (2) teza intai din Legea educatiei nationale nr. 1/2011
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 449 din 5 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 112 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicatã de Dorel Gheorghe Zugrãvescu în Dosarul nr. 12.020/288/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 756D/2012.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 13 din 1 martie 2012, pronunţatã în Dosarul nr. 12.020/288/2009, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 112 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia a fost ridicatã de Dorel Gheorghe Zugrãvescu într-un litigiu de fond funciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã, în esenţã, cã prevederile criticate încalcã dreptul de proprietate al persoanelor care au solicitat restituirea terenurilor aparţinând unitãţilor de educaţie timpurie şi de învãţãmânt preşcolar şi care, potrivit art. 112 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 1/2011, fac parte din domeniul public local, deşi sunt deţinute fãrã titlu de stat, ca urmare a preluãrilor abuzive din perioada regimului comunist. Considerã cã preluarea în proprietate a terenurilor în care se desfãşoarã activitatea şcolarã fãrã existenţa unui titlu valabil din partea statului echivaleazã cu o expropriere, care, potrivit legii, nu poate avea loc decât pentru cauzã de utilitate publicã, cu o dreaptã şi prealabilã despãgubire.
Totodatã, considerã cã se aduce atingere şi principiului neretroactivitãţii legii, de vreme ce prevederile criticate, care consacrã un drept de proprietate publicã asupra terenului cu privire la care autorul excepţiei avea mai mult decât o "speranţã legitimã" de a-i fi restituit în condiţiile prevãzute de legea fondului funciar, modificã starea legalã anterioarã cu privire la raporturile juridice create prin consacrarea legislativã a dreptului celui deposedat la restituire.
Aratã cã, anterior Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 (cât şi anterior Legii învãţãmântului nr. 84/1995 şi Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 206/2000 pentru modificarea şi completarea Legii învãţãmântului nr. 84/1995), persoanele aflate în situaţia autorului excepţiei, care au formulat cerere de restituire în temeiul Legii fondului funciar, puteau redobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute fãrã titlu de cãtre unitãţile de învãţãmânt preşcolar, fãrã a li se opune un drept de proprietate publicã asupra acestora. Or, prin prelungirea nejustificatã a soluţionãrii cererii formulate de cãtre autorul excepţiei, de reconstituire a dreptului de proprietate de cãtre autoritatea administrativã competentã, s-a creat o situaţie de inegalitate între persoanele cãrora le-au fost restituite astfel de terenuri, anterior consacrãrii legislative a dreptului de proprietate publicã al unitãţii administrativ-teritoriale, şi celelalte persoane aflate în situaţia autorului.
De asemenea, considerã cã se aduce atingere şi dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale privind dreptul pãrţilor la un proces echitabil, din perspectivaîncãlcãrii condiţiei de "independenţã a instanţei", atâta vreme cât prevederile criticate influenţeazã soluţia unui litigiu, statul fiind astfel favorizat.
Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilã apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 85/2001, nr. 479/2004 şi nr. 54/2005, în care s-a reţinut constituţionalitatea prevederilor art. 166 alin. (4^1) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 [reluate în art. 112 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011] raportate la dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1)-(3). Totodatã, considerã cã prevederile criticate nu contravin nici principiului neretroactivitãţii, întrucât acestea nu modificã o stare legalã anterioarã, de vreme ce autorul excepţiei nu era în prezenţa unei "speranţe legitime" prin simpla depunere a cererii de reconstituire, câtã vreme formularea acestei cereri nu garanteazã dreptul de a obţine proprietatea unui bun şi restituirea lui în naturã pe aceleaşi amplasamente. De asemenea, opineazã cã nu se încalcã principiul egalitãţii şi "independenţa instanţei", pe de o parte, nefiind vorba de situaţii egale, astfel cum rezultã, implicit, şi din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, pe de altã parte, textul de lege criticat neîngrãdind dreptul pãrţii la un tribunal independent.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 479/2004 şi nr. 54/2005.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 112 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, având urmãtorul conţinut: "Terenurile şi clãdirile unitãţilor de educaţie timpurie, de învãţãmânt preşcolar, şcolilor primare, gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învãţãmânt din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de cãtre consiliile locale. (...)"
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) teza întâi privind dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi art. 44 alin. (1)-(3) referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietãţii private şi exproprierea pentru o cauzã de utilitate publicã. Totodatã, invocã şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 112 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 1/2011 conservã, în principiu, soluţia legislativã iniţialã ce se regãsea în art. 166 alin. (4^1) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995, potrivit cãreia terenurile şi clãdirile în care îşi desfãşoarã activitatea unitãţile de învãţãmânt preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Totodatã, Curtea constatã cã prevederile art. 166 alin. (4^1) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 85 din 20 martie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 iunie 2001, şi pr in Decizia nr. 479 din 9 noiembrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 18 ianuarie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 166 alin. (4^1) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995.
În considerentele acestor decizii Curtea a reţinut cã acest text de lege nu contravine art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie. Reglementarea cuprinsã în textele de lege criticate priveşte terenurile şi clãdirile în care îşi desfãşoarã activitatea învãţãmântul preuniversitar, fãcând astfel parte din proprietatea publicã a comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. Apartenenţa acestor bunuri la domeniul public implicã în mod incontestabil existenţa unui titlu legal pe care instanţele de judecatã urmeazã sã îl verifice. În mãsura în care în procesul de aplicare a acestor prevederi legale s-ar nesocoti dispoziţiile constituţionale referitoare la protecţia proprietãţii private, prevederile cuprinse în alin. (4^1) al art. 166 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 ar putea fi interpretate ca având un înţeles contrar Constituţiei. Acest aspect priveşte însã aplicarea legii, care este de competenţa instanţelor judecãtoreşti, iar nu controlul de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã.
Cu privire la acest aspect, neexistând elemente noi de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia acestor decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Totodatã, Curtea constatã cã prevederile criticate nu conţin în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, astfel cã nu contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. În ceea ce priveşte determinarea situaţiilor juridice supuse vechii reglementãri, precum şi a celor guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti.
De asemenea, Curtea reţine cã prevederile de lege criticate nu contravin nici principiului egalitãţii în drepturi, consacrat prin art. 16 alin. 1 din Constituţie, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în mod constant în jurisprudenţa sa, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.
În fine, potrivit art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituţie, pãrţile au dreptul la un proces echitabil, acesta constituindu-se într-o veritabilã garanţie a principiului egalitãţii. Aceastã dispoziţie constituţionalã trebuie înţeleasã în sensul de a se asigura respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la apãrare, egalitatea, cu toate consecinţele ce decurg din ele. Astfel, elementul fundamental al dreptului la un proces echitabil îl constituie exigenţa ca fiecare dintre pãrţi sã dispunã de posibilitãţi suficiente, echivalente şi adecvate pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de drept şi de fapt şi ca niciuna din pãrţi sã nu fie defavorizatã în raport cu cealaltã. Totodatã, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, care va hotãrî asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil. Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa, cu titlu general, cã art. 6 paragraful 1 din Convenţie garanteazã oricãrei persoane dreptul de a aduce în faţa unei instanţe orice pretenţie referitoare la drepturi şi obligaţii cu caracter civil (a se vedea Hotãrârea din 21 februarie 1975, pronunţatã în Cauza Golder împotriva Marii Britanii, paragraful 36, şi Hotãrârea din 20 decembrie 2011, pronunţatã în Cauza Dokic împotriva Serbiei, paragraful 35). De asemenea, este de reţinut şi sublinierea fãcutã de instanţa europeanã în jurisprudenţa sa (Hotãrârea din 24 noiembrie 1994, pronunţatã în Cauza Beaumartin împotriva Franţei, paragraful 38, şi Hotãrârea din 22 mai 1998, pronunţatã în Cauza Vasilescu împotriva României), potrivit cãreia "tribunal" în sensul art. 6 paragraful 1 este numai un organ care se bucurã de plenitudine de jurisdicţie, rãspunzând unei serii de exigenţe, precum independenţa faţã de executiv, faţã de pãrţile în cauzã şi faţã de puterea legislativã.
Or, în prezenta speţã Curtea constatã cã prevederile criticate nu încalcã niciuna dintre exigenţele de mai sus, astfel încât pretinsa violare a dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale privind dreptul pãrţilor la un proces echitabil este neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 112 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicatã de Dorel Gheorghe Zugrãvescu în Dosarul nr. 12.020/288/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 756D/2012.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 iunie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
