Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 597 din 19 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 21 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Zhang Weili în Dosarul nr. 15.720/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti, cauzã înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 254D/2007.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Se prezintã interpretul autorizat de limba chinezã, dl Ioan Budura.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 255D/2007, nr. 292D/2007, nr. 302D/2007, nr. 371D/2007, nr. 439D/2007 şi nr. 440D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicatã de Zhang Ruzhen, Li Xiaojiang, Wang Haisen, Wang Wenbin, Zheng Jinbo şi Chen Rugen în dosarele nr. 15.738/302/2006, nr. 15.074/302/2006, nr. 15.890/302/2006, nr. 209/302/2007, nr. 16.196/302/2006 şi nr. 16.422/302/2006 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal rãspund Li Xiaojiang, Wang Haisen şi Chen Rugen, însoţiţi, de asemenea, de acelaşi interpret de limba chinezã. Lipseşte partea Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Autorii excepţiilor, prin traducãtor, sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este, de asemenea, de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 440D/2007, nr. 439D/2007, nr. 371D, nr. 302D, nr. 292D şi nr. 255D/2006 la Dosarul nr. 254D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul pãrţilor prezente. Acestea aratã cã doresc obţinerea statutului de refugiat în România, invocând diferite motive specifice situaţiei personale şi familiale, din cauza cãrora returnarea în ţara de origine ar determina punerea în pericol a vieţii şi integritãţii fizice.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã susţinerile autorilor excepţiei se constituie în aspecte de fapt relevante în faţa instanţei de judecatã învestite cu soluţionarea fondului cauzei, şi nu în faţa Curţii Constituţionale. Totodatã, aratã cã textele legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în reperate rânduri, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate, astfel cã aceeaşi soluţie, de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, se impune şi în prezenta cauzã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 16 şi 5 februarie 2007, 29 ianuarie 2007, 16 şi 23 martie 2007, pronunţate în dosarele nr. 15.720/302/2006, nr. 15.738/302/2006, nr. 15.074/302/2006, nr. 15.890/302/2006, nr. 209/302/2007, nr. 16.196/302/2006 şi nr. 16.422/302/2006, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţia a fost ridicatã de Zhang Weili, Zhang Ruzhen, Li Xiaojiang, Wang Haisen, Wang Wenbin, Zheng Jinbo şi Chen Rugen în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri împotriva hotãrârilor Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de respingere a cererilor de azil.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate având un conţinut asemãnãtor, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 sunt contrare prevederilor art. 22 alin. (2) din Constituţie, raportate la dispoziţiile art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, texte care instituie dreptul absolut al persoanei la protecţie împotriva riscului de torturã, pedepse sau tratamente inumane ori degradante.
Se considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale din cauza impreciziei cu privire la spectrul motivelor de pedepse şi tratamente inumane care permit acordarea protecţiei subsidiare, în sensul cã limiteazã sfera de aplicabilitate a interdicţiei cuprinse în textul art. 22 alin. (2) din Constituţie doar la riscul de torturã şi tratamente inumane şi degradante survenit ca urmare a unuia dintre cele cinci motive de persecuţie prevãzute de Convenţia din 1951 privind Statutul refugiaţilor (rasa, religia, naţionalitatea, opinia politicã şi apartenenţa la un anumit grup social). Or, prevederile art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la interzicerea torturii, au caracter absolut şi necondiţionat, astfel cã nu permit asemenea limitãri.
Se precizeazã, totodatã, cã dispoziţiile examinate trebuie interpretate în conformitate cu prevederile art. 3 din Convenţie, dar şi cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel cum dispun art. 11 alin. (2), art. 20 şi 148 din Constituţie.
În plus, în Dosarul nr. 292D/2007, autorul excepţiei susţine cã prevederile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 încalcã dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Constituţie şi ale art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, norme referitoare la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, apreciind cã textele legale criticate ca neconstituţionale sunt imprecise cu privire la condiţia protejãrii dreptului la respectul vieţii de familie, drept condiţie legalã pentru acordarea protecţiei subsidiare.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, indicã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu deciziile nr. 648/2006, nr. 702/2006 şi nr. 64/2007 prin care instanţa de contencios constituţional a respins excepţiile de neconstituţionalitate, rãspunzând astfel unor critici asemãnãtoare celor formulate şi în prezenta cauzã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România nu contravin normelor constituţionale şi convenţionale invocate de autorii excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care prevãd urmãtoarele:
Art. 26. - Protecţia subsidiarã: "(1) Protecţia subsidiarã se poate acorda cetãţeanului strãin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care existã motive temeinice sã se creadã cã, în cazul returnãrii în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuitã, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datoritã acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţãri.
(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege: (...)
2. torturã, tratamente sau pedepse inumane ori degradante."
În motivarea excepţiei ridicate, autorii acesteia invocã încãlcarea dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi ale art. 26 alin. (1) din Constituţie şi, prin raportare la art. 11 alin. (2), la art. 20 şi 148 din aceasta, sunt invocate şi prevederile art. 3 şi ale art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, texte prin care se interzic tortura, pedepsele sau tratamentele inumane ori degradante şi se garanteazã dreptul persoanei la respectarea vieţii private şi de familie. De asemenea, este indicatã jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauzã şi cu o motivare similarã. De exemplu, prin <>Decizia nr. 648 din 5 octombrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006, Curtea a reţinut, pentru argumentele expuse acolo, cã dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi ale alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România nu contravin textelor constituţionale şi convenţionale referitoare la interzicerea torturii.
Totodatã, prin <>Decizia nr. 524 din 31 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, Curtea a statuat cã textele legale criticate nu înfrâng dreptul persoanei la respectarea vieţii familiale şi private, astfel cum acesta este consacrat în art. 26 alin. (1) din Constituţie şi în art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Întrucât faţã de cele statuate de Curtea Constituţionalã prin deciziile menţionate nu au intervenit elemente noi care sã justifice modificarea jurisprudenţei indicate, soluţia şi considerentele ce stau la baza acestora îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cât priveşte invocarea în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate a anumitor cauze soluţionate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, Curtea constatã cã acestea nu constituie argumente în susţinerea neconstituţionalitãţii textului de lege criticat, întrucât jurisprudenţa indicatã priveşte mai degrabã aplicarea legii criticate în spiritul Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Or, aspectele legate de aplicarea legilor sunt de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti, neputând face obiectul controlului exercitat de Curtea Constituţionalã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Zhang Weili, Zhang Ruzhen, Li Xiaojiang, Wang Haisen, Wang Wenbin, Zheng Jinbo şi Chen Rugen în dosarele nr. 15.720/302/2006, nr. 15.738/302/2006, nr. 15.074/302/2006, nr. 15.890/302/2006, nr. 209/302/2007, nr. 16.196/302/2006 şi nr. 16.422/302/2006 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 iunie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
