Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 596 din 14 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 357 din 27 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicatã de Claudiu Jeler, Şandor Korosi şi Ludovic Zold în Dosarul nr. 5.290/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã, la dosar, pentru partea Societatea Comercialã Sintezis Birotica - S.R.L. din Oradea, citaţia s-a întors cu menţiunea "destinatar mutat", fãrã sã fie adus la cunoştinţa Curţii Constituţionale noul sediu al acesteia.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã procedura de citare este legal îndeplinitã.
Deliberând, Curtea considerã cã procedura de citare este legal îndeplinitã, având în vedere prevederile art. 98 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora schimbarea domiciliului sau sediului uneia din pãrţi în timpul judecãţii trebuie, sub pedeapsa neluãrii în seamã, sã fie adus la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 5.290/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Excepţia a fost ridicatã de Claudiu Jeler, Şandor Korosi şi Ludovic Zold într-o cauzã penalã privind infracţiuni reglementate de <>art. 139^6 din Legea nr. 8/1996 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile criticate aduc atingere dreptului de proprietate privatã, deoarece determinã diminuarea averii unei persoane în defavoarea altei persoane, având drept rezultat îmbogãţirea fãrã justã cauzã a celei din urmã, în situaţia în care acesteia nu i s-ar fi cuvenit triplul sumei ce ar fi fost legal datorat pentru tipul de utilizare ce a fãcut obiectul faptei ilicite. Considerã cã triplarea sumei este arbitrarã, indiferent de prejudiciul efectiv cauzat.
Tribunalul Timiş - Secţia penalã considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã este competenţa legiuitorului de a reglementa o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat unei persoane, titularã a unui drept de autor sau a unui drept conex, tocmai pentru a apãra proprietatea privatã, în acord cu textele constituţionale invocate. A accepta cã este neconstituţionalã orice dispoziţie prin care o anumitã persoanã este obligatã la repararea prejudiciului cauzat prin fapta sa ilicitã, cu consecinţa diminuãrii patrimoniului ei, înseamnã a admite cã ori de câte ori despãgubirea presupune efectuarea unei prestaţii materiale aceasta sã nu fie posibilã. De asemenea, aratã cã textul de lege criticat instituie o garanţie pentru victima prejudiciului, în condiţiile în care este foarte dificil de apreciat întinderea întregului prejudiciu cauzat titularului dreptului de autor sau al drepturilor conexe.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile de lege criticate ocrotesc interesele persoanei prejudiciate prin fapta ilicitã. Acestea permit stabilirea de despãgubiri pe criterii obiective, ţinând seama de costurile suportate de titularul dreptului, cum ar fi cheltuielile de cercetare şi de elaborare a operei respective.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile <>art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã acestea sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale ale art. 21, potrivit cãrora pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Totodatã, apreciazã cã prevederile de lege criticate nu sunt contrare nici dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, întrucât acestea instituie o sancţiune civilã în cazul încãlcãrii unui drept de autor sau a unor drepturi conexe, protejate prin lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996. <>Art. 139 din Legea nr. 8/1996 a fost modificat prin <>art. I pct. 62 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 329/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006, şi are urmãtorul conţinut:
"(2) La stabilirea despãgubirilor instanţa de judecatã ia în considerare: [...]
b) fie acordarea de despãgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a fãcut obiectul faptei ilicite, în cazul în care nu se pot aplica criteriile menţionate la lit. a)."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) potrivit cãrora pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietãţii private. Totodatã, considerã cã prevederile de lege criticate sunt contrare atât dispoziţiilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind respectarea bunurilor, cât şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãrora orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã textul de lege criticat a mai fost supus controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional, prin raportare la dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietãţii private.
Astfel, prin <>Decizia nr. 504 din 29 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiatã, reţinând urmãtoarele:
"Prevederile <>art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 sunt cuprinse în cap. III - Mãsuri de protecţie, proceduri şi sancţiuni şi se referã la posibilitatea titularilor drepturilor de autor şi ai drepturilor conexe de a solicita instanţelor de judecatã sau altor organisme competente constatarea încãlcãrii drepturilor recunoscute prin prezenta lege şi repararea prejudiciului cauzat."
Textul de lege criticat instituie o sancţiune civilã, şi anume obligarea la repararea pagubei produse ca urmare a încãlcãrii unui drept de autor sau a unor drepturi conexe, protejate prin lege, în deplinã concordanţã cu principiul constituţional al garantãrii şi ocrotirii dreptului de proprietate privatã, ce include şi proprietatea intelectualã.
Posibilitatea acordãrii de cãtre instanţa de judecatã a unei despãgubiri reprezentând triplul sumei ce ar fi fost legal datoratã pentru tipul de utilizare ce a fãcut obiect al faptei ilicite reprezintã chiar transpunerea legalã a dreptului comun în materia rãspunderii civile delictuale, respectiv regula rãspunderii pentru fapta ilicitã cauzatoare de prejudicii, atât pentru pagubele previzibile, cât şi pentru cele neprevizibile. Autorul faptei ilicite nu este în situaţia unui debitor contractual, ţinut sã rãspundã numai pentru prejudiciul previzibil la momentul încheierii contractului.
De altfel, opţiunea legiuitorului de a institui posibilitatea acordãrii unui cuantum al despãgubirii echivalent cu triplul sumei ce ar fi fost legal datoratã pentru utilizarea fãrã drept a operelor purtãtoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe nu poate fi calificatã ca o mãsurã arbitrarã. Aceastã posibilitate reprezintã doar alternativa pentru instanţa de judecatã, aplicabilã doar în cazul în care nu se pot lua în considerare criteriile stabilite prin art. 139 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, respectiv consecinţele economice negative, în special câştigul nerealizat, foloasele patrimoniale realizate pe nedrept de fãptuitor sau daunele morale cauzate titularului dreptului.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei, cele statuate prin decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Celelalte dispoziţii constituţionale invocate nu au incidenţã în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicatã de Claudiu Jeler, Şandor Korosi şi Ludovic Zold în Dosarul nr. 5.290/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
