Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 595 din 21 septembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (1), (3) si (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 921 din 14 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cristina Bucşan în Dosarul nr. 31.826/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 467D/2006.
La apelul nominal este prezentã Gheorghiţa Milea prin mandatar Ecaterina Florea, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestor cauze, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate.
Partea prezentã este de acord cu conexarea cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
În temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 467D/2006 la Dosarul nr. 460D/2006 care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Partea prezentã solicitã respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 31.826/2/2005, Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a IV-a civilã şi Curtea de Apel Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cristina Bucşan.
Prin Încheierea din 20 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.039/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Vasile Hârşu şi Maria Hârşu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece pentru procesele aflate în curs de judecatã se aplicã noile dispoziţii procedurale referitoare la competenţa instanţelor de judecatã, ceea ce presupune nu numai tergiversarea judecãţii, ci şi încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii. De asemenea, se considerã cã este încãlcat principiul egalitãţii în faţa legii şi al accesului liber la justiţie, deoarece pãrţile din cauzele care vor fi trimise pe cale administrativã la aceleaşi instanţe de judecatã ce au pronunţat hotãrârea supusã unei cãi de atac nu vor beneficia de un control judiciar real, exercitat de cãtre o instanţã de judecatã superioarã, în condiţii de imparţialitate.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã excepţia ca neîntemeiatã.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia civilã apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate constituie norme de procedurã, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai de lege.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã excepţia neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, care au urmãtoarea redactare:
- Art. II alin. (1), (3) şi (4): "(1) Procesele în curs de judecatã în primã instanţã la data schimbãrii competenţei instanţelor legal învestite, precum şi cãile de atac se judecã de instanţele competente, potrivit legii.
[...]
(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativã, instanţelor devenite competente sã le judece."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege autorii excepţiei invocã încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apãrare, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertãţi, art. 126 alin. (1) şi (2) referitor la instanţele judecãtoreşti şi art. 129 referitor la folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Dispoziţiile legale criticate reglementeazã modificarea competenţei de soluţionare a cãilor de atac, prevãzând trimiterea la curţile de apel, pe cale administrativã, a recursurilor aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a legii, respectiv trimiterea, în acelaşi mod, la tribunale, a apelurilor aflate pe rolul curţilor de apel, la aceeaşi datã.
Textele legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate, arãtând cã reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacratã prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", iar, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". De asemenea, Curtea a reţinut cã, deşi prin efectul aplicãrii imediate a noii reglementãri referitoare la competenţa materialã, aceeaşi instanţã urmeazã sã soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotãrâri, soluţia legislativã adoptatã nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate. Astfel, dincolo de caracterul tranzitoriu al acestei reglementãri, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. În fine, Curtea a constatat cã nu poate fi primitã nici critica privind încãlcarea principiului controlului judiciar ierarhic, întrucât Constituţia nu consacrã un asemenea principiu, ci, potrivit art. 129, numai folosirea cãilor de atac prevãzute de lege.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cristina Bucşan în Dosarul nr. 31.826/2 /2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi de Vasile Hârşu şi Maria Hârşu în Dosarul nr. 2.039/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 septembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
