Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 594 din 5 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 si art. 257 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 18 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 şi art. 257 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Viva Construct" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 236/272/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 236/272/2008, Tribunalul Hunedoara - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 şi art. 257 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Viva Construct" - S.R.L. din Deva cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale în care autorul excepţiei are calitatea de parte responsabilã civilmente.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate încalcã egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, întrucât posibilitatea introducerii în procesul penal a persoanei responsabile civilmente şi în faza de judecatã, pânã la citirea actului de sesizare, anihileazã drepturile recunoscute de lege acestei pãrţi pentru faza de urmãrire penalã, şi anume dreptul de a fi audiatã, de a asista la efectuarea actelor de urmãrire penalã, de a formula cereri şi de a depune memorii. Apare, astfel, un conflict între posibilitatea introducerii în cauzã a pãrţii responsabile civilmente dupã sesizarea instanţei şi obligaţia organului de urmãrire penalã de a chema aceastã parte pentru a fi ascultatã. Mai aratã cã procedura prezentãrii materialului de urmãrire penalã este destinatã doar învinuitului sau inculpatului, deşi partea responsabilã civilmente are interesul de a-şi formula o apãrare complementarã cu cea a învinuitului sau inculpatului pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în faza de urmãrire penalã.
Tribunalul Hunedoara - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. 1 raportat la art. 76, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 şi art. 257 din Codul de procedurã penalã. Din notele scrise ale autorului excepţiei depuse în motivarea criticii, reiese însã cã, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 76 din Codul de procedurã penalã, critica de neconstituţionalitate vizeazã doar prevederile alin. 1 al acestui text de lege. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 şi art. 257 din Codul de procedurã penalã. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. 1: "Introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmãririi penale, fie în faţa instanţei de judecatã pânã la citirea actului de sesizare.";
- Art. 76 alin. 1: "Organul de urmãrire penalã sau instanţa de judecatã are obligaţia sã cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vãtãmare prin infracţiune, precum şi persoana civilmente responsabilã.";
- Art. 173 alin. 1 (prin Decizia nr. 1.086 din 20 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 18 decembrie 2007, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 173 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi a stabilit cã sintagma "care implicã audierea sau prezenţa pãrţii cãreia îi asigurã apãrarea" este neconstituţionalã, fiind contrarã dispoziţiilor art. 24 din Legea fundamentalã referitoare la dreptul la apãrare): "Apãrãtorul pãrţii vãtãmate, al pãrţii civile şi al pãrţii responsabile civilmente are dreptul sã asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã care implicã audierea sau prezenţa pãrţii cãreia îi asigurã apãrarea şi poate formula cereri şi depune memorii.";
- Art. 250: "Dupã punerea în mişcare a acţiunii penale, dacã au fost efectuate toate actele de urmãrire necesare, organul de cercetare penalã cheamã pe inculpat în faţa sa şi:
a) îi pune în vedere cã are dreptul de a lua cunoştinţã de materialul de urmãrire penalã, arãtându-i şi încadrarea juridicã a faptei sãvârşite;
b) îi asigurã posibilitatea de a lua de îndatã cunoştinţã de material. Dacã inculpatul nu poate sã citeascã, organul de cercetare penalã îi citeşte materialul;
c) îl întreabã, dupã ce a luat cunoştinţã de materialul de urmãrire penalã, dacã are de formulat cereri noi sau dacã voieşte sã facã declaraţii suplimentare.";
- Art. 252: "Dacã inculpatul a formulat cereri noi în legãturã cu urmãrirea penalã, organul de cercetare penalã le examineazã de îndatã şi dispune prin ordonanţã admiterea sau respingerea lor.
Organul de cercetare dispune prin aceeaşi ordonanţã completarea cercetãrii penale, atunci când din declaraţiile suplimentare sau din rãspunsurile inculpatului rezultã necesitatea completãrii.";
- Art. 257: "Procurorul, primind dosarul, îl cheamã pe învinuit şi îi prezintã materialul de urmãrire penalã potrivit dispoziţiilor art. 250 şi urmãtoarele, care se aplicã în mod corespunzãtor."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare şi ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei, precum şi a prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauzã şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 341 din 10 martie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2011, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, reţinând cã instituirea unui termen pânã la care, la cerere sau din oficiu, poate fi introdusã în procesul penal partea responsabilã civilmente, şi anume pânã la citirea actului de sesizare, nu este de naturã sã aducã atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece nimic nu opreşte pe cel interesat sã solicite introducerea în cauzã încã din faza de urmãrire penalã.
Cu acelaşi prilej, Curtea a mai constatat cã partea responsabilã civilmente rãspunde, potrivit art. 24 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului. Contrar susţinerilor autorului excepţiei, introducerea acesteia în proces pânã la citirea actului de sesizare nu echivaleazã cu afectarea posibilitãţii sale de a se apãra şi de a beneficia de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil. Astfel, în temeiul art. 320 din Codul de procedurã penalã, partea responsabilã civilmente poate formula excepţii, cereri sau poate propune efectuarea de probe noi, aşadar îşi poate exercita fãrã nicio îngrãdire dreptul la apãrare. De asemenea, potrivit art. 16 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, partea responsabilã civilmente are, în ce priveşte acţiunea civilã, toate drepturile pe care legea le prevede pentru învinuit sau inculpat şi, nu în ultimul rând, poate interveni în procesul penal pânã la terminarea cercetãrii judecãtoreşti la prima instanţã, luând procedura din stadiul în care se afla în momentul intervenţiei.
De asemenea, Curtea a mai reţinut cã dispoziţiile art. 250, art. 252 şi art. 257 din Codul de procedurã penalã privesc procedura prezentãrii materialului de urmãrire penalã, procedurã care îl vizeazã în exclusivitate pe inculpat. Faptul cã organul de cercetare penalã nu are nicio obligaţie de a proceda în consecinţã şi cu privire la partea responsabilã civilmente nu echivaleazã cu o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci cu o încercare de a transforma Curtea Constituţionalã în legiuitor, situaţie care, potrivit art. 61 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu poate fi admisã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţatã de Curte prin decizia mai sus menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Nu poate fi reţinutã nici contradicţia dintre dispoziţiile art. 16 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi prevederile art. 76 alin. 1 şi art. 173 alin. 1 din acelaşi Cod, invocatã de autorul excepţiei, întrucât examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea mai multor prevederi de lege între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 şi art. 257 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Viva Construct" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 236/272/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 mai 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
