Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 59 din 31 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) si alin. (2) si art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 5 martie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Coca Grosu în Dosarul nr. 11.010/86/2010 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã, şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 472D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 473D/2011-478D/2011 şi nr. 710D/2011-713D/2011, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţii ridicate de Gabriela Rotariu, Doiniţa Curcã, Aurora Ţãran, Didina Sfichi, Viola Vãcuş, Aneta Jaucã, Viorica Funduianu, Otilia Mihai, Ileana Costea şi Ileana I. Holeiciuc în dosarele nr. 11.008/86/2010, nr. 11.007/86/2010, nr. 10.855/86/2010, nr. 10.897/86/2010, nr. 10.896/86/2010, nr. 10.913/86/2010, nr. 10.900/86/2010, nr. 10.914/86/2010, nr. 10.909/86/2010 şi nr. 11.073/86/2010 ale Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 472D/2011-478D/2011 şi nr. 710D/2011-713D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 473D/2011-478D/2011 şi nr. 710D/2011-713D/2011 la Dosarul nr. 472D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, având în vedere Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, iar în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 16 alin. (1) din Constituţie, aratã cã aceasta a mai fost analizatã de Curtea Constituţionalã, în acest sens fiind Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010. Referitor la distincţia privind veniturile care se iau în calcul, dar care nu pot fi dovedite, reprezentantul Ministerului Public aratã cã aceasta este fãcutã prin art. 13 alin. (2) din anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011, care priveşte metodologia de calcul pentru revizuirea pensiilor prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, text de lege care, însã, nu formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 28 martie 2011, 4 aprilie 2011 şi 26 mai 2011, pronunţate în dosarele nr. 11.010/86/2010, nr. 11.008/86/2010, nr. 11.007/86/2010, nr. 10.855/86/2010, nr. 10.897/86/2010, nr. 10.896/86/2010, nr. 10.913/86/2010, nr. 10.900/86/2010, nr. 10.914/86/2010, nr. 10.909/86/2010 şi nr. 11.073/86/2010, Tribunalul Suceava - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
Excepţia a fost ridicatã de Coca Grosu, Gabriela Rotariu, Doiniţa Curcã, Aurora Ţãran, Didina Sfichi, Viola Vãcuş, Aneta Jaucã, Viorica Funduianu, Otilia Mihai, Ileana Costea şi Ileana I. Holeiciuc în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã înlãturarea pensiei de serviciu de care se bucura personalul auxiliar din justiţie este contrarã dispoziţiilor constituţionale care garanteazã şi ocrotesc dreptul de proprietate privatã, precum şi celor referitoare la dreptul la pensie.
În acest sens, aratã cã pensia reprezintã un "bun" în sensul stabilit prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, bucurându-se de protecţia art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi un drept câştigat, întrucât a fost legal stabilit prin decizia de pensionare şi nu a fost supus niciunei condiţionãri de ordin financiar. Astfel, se aduce atingere principiului constituţional al neretroactivitãţii legii civile, dar şi dispoziţiilor Legii fundamentale referitoare la limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertãţi. Totodatã, aratã cã dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, deoarece instituie norme mai favorabile sub aspectul condiţiilor de recalculare a pensiei pentru militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor în raport cu celelalte categorii de persoane ale cãror pensii sunt supuse recalculãrii.
Afectarea cuantumului pensiilor deja stabilite este contrarã şi celor statuate de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 şi Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, încãlcându-se astfel principiul separaţiei puterilor în stat. De asemenea, fiind afectate drepturi dobândite prin hotãrâri judecãtoreşti, se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, în plus, aratã cã Legea nr. 19/2000 prevede dreptul titularului pensiei de a opta pentru cuantumul pensiei mai favorabil în cazul recalculãrii pensiei, drept confirmat de altfel şi prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, cu prilejul recalculãrii pensiilor speciale, nu s-a ţinut cont de acest principiu. În sfârşit, se susţine cã Legea nr. 119/2010 a fost adoptatã cu încãlcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu au fost abrogate expres reglementãrile anterioare referitoare la pensiile speciale, nu au fost respectate normele privind fundamentarea actului normativ şi nu a fost avut în vedere impactul socio-economic.
Tribunalul Suceava - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate formulatã este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul a comunicat punctul sãu de vedere în dosarele nr. 710D/2011-713D/2011 şi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens, se mai aratã cã, în momentul de faţã, este aplicabilã numai Legea nr. 263/2010 în privinţa sistemului de pensii publice, aspect subliniat şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010. Pe fond, invocã Deciziile Curţii Constituţionale nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, precum şi Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010. Guvernul nu a transmis punctul sãu de vedere în dosarele nr. 472D/2011-478D/2011.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În realitate, Curtea având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate şi faptul cã autorii au calitatea de personal auxiliar al instanţelor judecãtoreşti, Curtea reţine cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 119/2010, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 1: "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, urmãtoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare:
[...]
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea;";
- Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevãzute la art. 1 devin pensii pentru limitã de vârstã în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevãzute la art. 1 lit. c) şi f) devin pensii pentru limitã de vârstã în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş dintre cele prevãzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaş, în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menţionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevãzute la art. 1, devin pensii pentru limitã de vârstã în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.";
- Art. 3: "(1) Pensiile prevãzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în platã, se recalculeazã prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecãrei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevãzut de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) În situaţia pensiilor dintre cele prevãzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determinã considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevãzute de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) În termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se elaboreazã metodologia de recalculare a pensiilor prevãzute la art. 1, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.";
- Art. 4: "(1) Recalcularea pensiilor prevãzute la art. 1 se realizeazã de cãtre instituţiile în evidenţa cãrora se aflã persoanele beneficiare, dupã cum urmeazã:
[...]
b) într-o perioadã de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevãzute la art. 1 lit. c)-h).
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi se plãteşte de la data de întâi a lunii urmãtoare expirãrii perioadei de recalculare prevãzute la alin. (1) lit. a) sau b), dupã caz.";
- Art. 7: "(1) Procedura de stabilire, platã, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevãzutã de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Pensiilor prevãzute la art. 2 li se aplicã în mod corespunzãtor dispoziţiile din Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care reglementeazã aceste categorii de pensii."
Se susţine cã textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3)-(5) referitor la statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitãţii legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 privind dreptul la pensie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, art. 56 privind contribuţiile financiare, art. 135 referitor la economie şi art. 136 privind proprietatea. De asemenea, invocã încãlcarea art. 11 şi 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 6 paragraful 1, art. 14 şi 15 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, dispoziţii referitoare la dreptul la un proces echitabil, interzicerea discriminãrii şi derogarea în caz de urgenţã, art. 1 din Primul Protocol la Convenţia amintitã, referitor la dreptul de proprietate, şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie, cu privire la interzicerea discriminãrii, precum şi dispoziţiile art. 23 din Carta Socialã Europeanã revizuitã privitor la dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socialã.
Este menţionatã şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Hotãrârea din 26 noiembrie 2002, pronunţatã în Cauza Buchen împotriva Cehiei, Hotãrârea din 16 septembrie 1996, pronunţatã în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, Hotãrârea din 18 februarie 2009, pronunţatã în Cauza Andrejeva împotriva Letoniei ş.a.
Totodatã, este invocatã încãlcarea art. 148 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile Directivei 86/378/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în regimurile profesionale de securitate socialã, ale Directivei 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de modificare a Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socialã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 prin raportare la critici de constituţionalitate similare, în acest sens fiind Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, şi Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã pensiile de serviciu sunt compuse din douã elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivã şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivã, sã reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specialã. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurãri sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurãrilor sociale şi nu se subsumeazã dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specialã nu poate fi consideratã ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate pânã la intrarea în vigoare a noii reglementãri şi asupra cãrora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încãlcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afecteazã pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilã, nu sunt afectate de noile reglementãri. De asemenea, Legea privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor nu se rãsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrãrii sale în vigoare, care constituie facta praeterita.
Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat cã partea necontributivã a pensiei de serviciu, chiar dacã poate fi încadratã, potrivit interpretãrii pe care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintã totuşi, din aceastã perspectivã, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurãri sociale realizate pânã la data intrãrii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.
Referitor la critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate privind încãlcarea principiului separaţiei puterilor în stat, aceasta nu poate fi reţinutã pentru aceleaşi raţiuni circumscrise noţiunii de "drept câştigat" în ceea ce priveşte pensiile speciale.
În privinţa pretinsei încãlcãri a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea reţine cã stabilirea stagiilor de cotizare şi a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevãzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care, ţinând cont de particularitãţile activitãţii desfãşurate de cãtre acestea, reglementeazã reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare.
Prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea, în privinţa cadrelor militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, a statuat cã aceştia au beneficiat şi continuã sã beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activitãţii desfãşurate, care creeazã condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vãtãmare corporalã şi chiar de ameninţare a vieţii. Principiul egalitãţii, aşa cum s-a arãtat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivã, situaţii obiectiv diferite justificã şi chiar impun instituirea unui tratament juridic diferenţiat.
Mai mult, pentru raţiuni ce vizeazã uniformitatea reglementãrii în domeniul pensiilor, art. 8 din anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevede la alin. (2) un stagiu complet de cotizare pentru femei şi bãrbaţi în acord cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi care, dupã 2015, în privinţa femeilor, gradual pânã în anul 2030, va fi la un nivel egal cu cel al bãrbaţilor, respectiv de 35 de ani. Însã art. 8 alin. (3) din aceeaşi anexã prevede cã se va lua în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor iniţiale de pensie, astfel cum a fost reglementat în legislaţia în vigoare la data stabilirii acestora, în mãsura în care acest stagiu de cotizare este mai favorabil beneficiarului, respectiv 25 de ani în privinţa grefierilor, astfel cum reiese din art. 68 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004. În consecinţã, rezultã cã, de principiu, în privinţa grefierilor stagiul de cotizare de la alin. (3) anterior referit este mai favorabil datoritã numãrului mai mic de ani ai stagiului complet de cotizare, astfel încât în privinţa lor se va putea aplica acest text legal.
În ceea ce priveşte argumentele referitoare la nerespectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva existenţei unei neconcordanţe între dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea constatã cã, în jurisprudenţa sa, s-a pronunţat şi cu privire la aceste critici de neconstituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a arãtat cã legiuitorul a menţinut într-adevãr în vigoare reglementãrile referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însã, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit cã "Persoanele ale cãror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege". Aceastã reglementare are semnificaţia faptului cã legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu aceastã nouã şi ultimã lege. Eo ipso aceastã situaţie nu produce efecte neconstituţionale, întrucât actele normative în cauzã cuprind şi alte referiri cu privire la condiţiile specifice pe care trebuie sã le îndeplineascã persoana în cauzã pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rãmân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevãzute de Legea nr. 19/2000, iar noua lege reglementeazã numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiţi.
De asemenea, Curtea apreciazã cã sunt lipsite de temeinicie şi susţinerile referitoare la inexistenţa unei fundamentãri a Legii nr. 119/2010, elaborarea actului normativ fiind însoţitã de o expunere de motive în care sunt prezentate motivul emiterii actului normativ, impactul socio-economic, impactul financiar, efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare şi consultãrile efectuate în vederea elaborãrii legii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care le-au fundamentat sunt valabile şi în prezenta cauzã.
În fine, Curtea constatã cã dispoziţiile procedurale cuprinse la art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 nu încalcã cu nimic dispoziţiile constituţionale invocate, ele reprezentând prevederi de naturã tehnicã, legiuitorul fiind îndrituit sã stabileascã modul de transformare a pensiilor de serviciu în pensii în înţelesul Legii nr. 119/2000 şi modalitatea concretã de calcul a noilor pensii prin trimiterea generalã pe care o face la principiile fostei Legi nr. 19/2000 - în prezent trimiterea, desigur, vizând Legea nr. 263/2010.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Coca Grosu, Gabriela Rotariu, Doiniţa Curcã, Aurora Ţãran, Didina Sfichi, Viola Vãcuş, Aneta Jaucã, Viorica Funduianu, Otilia Mihai, Ileana Costea şi Ileana I. Holeiciuc în dosarele nr. 11.010/86/2010, nr. 11.008/86/2010, nr. 11.007/86/2010, nr. 10.855/86/2010, nr. 10.897/86/2010, nr. 10.896/86/2010, nr. 10.913/86/2010, nr. 10.900/86/2010, nr. 10.914/86/2010, nr. 10.909/86/2010 şi nr. 11.073/86/2010 ale Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 ianuarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
