Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 588 din 5 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 11 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Petru Ciobanu în Dosarul nr. 6.078/291/2009 al Judecãtoriei Roman.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.078/291/2009, Judecãtoria Roman a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Petru Ciobanu cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 224 din Codul de procedurã penalã încalcã dreptul la apãrare şi garanţiile acordate acuzatului într-un proces penal, deoarece fãptuitorul nu este asistat de un apãrãtor la efectuarea actelor premergãtoare, deşi aceste acte sunt îndeplinite în vederea constatãrii existenţei temeiurilor pentru declanşarea procesului penal, iar, în situaţia în care se dispune prin rezoluţie începerea urmãririi penale, toate aceste acte sunt câştigate dosarului, putând fi folosite împotriva celui care dobândeşte calitatea de învinuit. Considerã cã actele premergãtoare ţin de esenţa urmãririi penale, fiind efectuate de aceleaşi organe de cercetare penalã, astfel încât faza de urmãrire penalã rãmâne fãrã conţinut.
Judecãtoria Roman apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 224 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins: "În vederea începerii urmãririi penale, organul de urmãrire penalã poate efectua acte premergãtoare.
De asemenea, în vederea strângerii datelor necesare organelor de urmãrire penalã pentru începerea urmãririi penale, pot efectua acte premergãtoare şi lucrãtorii operativi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi din celelalte organe de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, anume desemnaţi în acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, ameninţãri la adresa siguranţei naţionale.
Procesul-verbal prin care se constatã efectuarea unor acte premergãtoare poate constitui mijloc de probã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apãrare şi a prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. a)-d) referitoare la garanţiile acordate acuzatului într-un proces penal din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 224 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 124 din 26 aprilie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 15 august 2001, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, reţinând cã, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, "Procesul penal se desfãşoarã atât în cursul urmãririi penale cât şi în cursul judecãţii, potrivit dispoziţiilor prevãzute de lege". Art. 224 din Codul de procedurã penalã reglementeazã posibilitatea efectuãrii unor acte premergãtoare începerii procesului penal. Faza actelor premergãtoare nu este parte componentã a procesului penal şi, într-adevãr, pentru aceastã fazã nu este reglementatã asigurarea exercitãrii dreptului la apãrare. Este de observat însã cã, potrivit prevederilor art. 224 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, actele premergãtoare se efectueazã "în vederea începerii urmãririi penale".
Începerea urmãririi penale se dispune, de principiu, in rem, atunci când existã date cu privire la sãvârşirea unei infracţiuni, astfel cum prevede art. 228 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Începerea urmãririi penale se dispune in personam numai dacã, în acelaşi timp, existã suficiente date şi cu privire la persoana autorului infracţiunii.
Totodatã, alin. 3 al art. 224 din Codul de procedurã penalã prevede cã "Procesul-verbal prin care se constatã efectuarea unor acte premergãtoare poate constitui mijloc de probã". Rezultã deci cã, în aceastã fazã, cu excepţia procesului-verbal menţionat în textul citat, nu pot fi efectuate acte de procedurã care sã constituie mijloace de probã în sensul prevederilor art. 64 din Codul de procedurã penalã şi care sã vizeze o anumitã persoanã, bãnuitã ca fiind autorul infracţiunii.
Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut cã efectuarea în practicã, în cadrul actelor premergãtoare, a unor acte specifice urmãririi penale, în scopul eludãrii garanţiilor procesuale asigurate persoanelor implicate într-o urmãrire penalã, în speţã a dreptului la apãrare, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate din cauzã, chiar dacã ar fi realã, reprezintã o problemã de aplicare şi respectare a legii, care nu intrã sub incidenţa contenciosului constituţional.
De altfel, prin Decizia nr. 141 din 5 octombrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999, Curtea a reţinut cã garantarea dreptului la apãrare nu se poate asigura în afara procesului penal, înainte de începerea urmãririi penale, când fãptuitorul nu are calitatea procesualã de învinuit sau inculpat. Efectuarea de cãtre organele de urmãrire penalã a unor acte premergãtoare, anterior începerii urmãririi penale, în vederea strângerii datelor necesare declanşãrii procesului penal, nu reprezintã momentul începerii procesului penal. Curtea a mai reţinut, de asemenea, cã, deşi, în conformitate cu prevederile art. 224 din Codul de procedurã penalã, procesul-verbal prin care se constatã efectuarea unor acte premergãtoare poate constitui mijloc de probã, dreptul la apãrare al învinuitului nu poate fi considerat ca fiind încãlcat, pentru cã acesta are posibilitatea de a-l combate cu alt mijloc de probã, atunci când instanţa ar înţelege sã îi dea eficienţã.
De asemenea, prin Decizia nr. 124 din 26 aprilie 2001, mai sus menţionatã, Curtea Constituţionalã a constatat cã este neîntemeiatã şi cea de-a doua criticã de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. a)-d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Sub acest aspect, Curtea a reţinut cã art. 6 paragraful 3 din convenţie reglementeazã drepturile "acuzatului".
În sensul acestui articol, noţiunea de "acuzat" priveşte persoana cãreia i se imputã, formal şi explicit sau implicit, prin efectuarea unor acte de urmãrire penalã îndreptate împotriva sa, sãvârşirea unei infracţiuni. Aşa cum s-a arãtat şi anterior, asemenea acte se efectueazã, potrivit regulilor procedurii penale române, doar în cursul procesului penal, în condiţiile asigurãrii exercitãrii dreptului la apãrare prevãzut de art. 24 din Constituţie.
În acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.550 din 25 noiembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 26 ianuarie 2011.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Petru Ciobanu în Dosarul nr. 6.078/291/2009 al Judecãtoriei Roman.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
