Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 583 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 550 din 21 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Octavian Ştefan în Dosarul nr. 1.887/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, întrucât critica de neconstituţionalitate vizeazã completarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.887/3/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Octavian Ştefan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã "redactarea textului de lege criticat este defectuoasã" deoarece are în vedere numai asociaţii persoanelor juridice cu scop lucrativ, fãrã a ţine seama de asociaţii unei fundaţii care, de asemenea, este persoanã juridicã, ceea ce contravine atât art. 16 alin. (1) şi (2), cât şi art. 44 alin. (2) din Constituţie. Se mai susţine cã prevederile de lege criticate contravin şi art. 21 din Legea fundamentalã, întrucât înlãturã de la accesul liber la justiţie pe fondatorii persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, care aveau în proprietate imobile preluate abuziv de cãtre stat, şi aceasta pentru cã practica judiciarã este unanimã în a considera ca inadmisibilã acţiunea în revendicare a unor astfel de imobile, fundamentatã pe dispoziţiile de drept comun.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale. De altfel, aratã aceasta, criticile de neconstituţionalitate vizeazã modificarea sau completarea textului de lege, atribut care este de competenţa legiuitorului.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã <>Legea nr. 10/2001 este o lege specialã în materia revendicãrii imobiliare, prin care legiuitorul a urmãrit sã evite perpetuarea stãrii de incertitudine în ceea ce priveşte situaţia juridicã a imobilelor preluate în mod abuziv de cãtre stat sau de cãtre alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Pe de altã parte, se aratã cã prin aceastã lege s-a dorit adoptarea unor mãsuri care sã asigure o reparaţie integralã a abuzurilor comise de regimul comunist şi, ori de câte ori din motive obiective restituirea în naturã nu este posibilã, sã se acorde despãgubiri juste şi echitabile. Mai aratã cã autorul excepţiei solicitã de fapt modificarea legii, or, Curtea nu are o astfel de atribuţie, aceasta revenind exclusiv legiuitorului.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile <>art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
Textul criticat are urmãtoarea redactare: "Sunt îndreptãţite, în înţelesul prezentei legi, la mãsuri reparatorii constând în restituire în naturã sau, dupã caz, prin echivalent:
[...];
b) persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care deţinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluãrii acestora în mod abuziv;"
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privatã.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã acestea vizeazã de fapt modificarea legii, or, examinarea excepţiei cu un atare obiect excedeazã competenţei sale care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã "numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
În acest sens este şi jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale, potrivit cãreia aceasta nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea cu noi prevederi celor instituite şi nici nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a modifica sau de a abroga o normã juridicã. Aceasta ar contraveni dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, care prevãd cã: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii."
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Octavian Ştefan în Dosarul nr. 1.887/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
