Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 582 din 4 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 379 din 8 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, excepţie ridicatã, din oficiu, de cãtre Tribunalul Galaţi - Secţia civilã în Dosarul nr. 11.817/233/2008 al acestei instanţe.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã instituirea unui termen înlãuntrul cãruia sã se poatã introduce acţiunea în tãgada paternitãţii constituie opţiunea legiuitorului, pentru a limita la o perioadã cât mai scurtã de timp incertitudinea cu privire la stabilirea filiaţiei faţã de tatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 11.817/233/2008, Tribunalul Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, excepţie ridicatã, din oficiu, de cãtre instanţa de judecatã, într-o cauzã civilã având ca obiect "tãgadã paternitate".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Galaţi - Secţia civilã susţine cã textul de lege criticat este neconstituţional în ceea ce priveşte momentul de la care se calculeazã termenul de prescripţie pentru soţul mamei. Astfel, aratã cã, deşi principiul enunţat în literatura juridicã este acela conform cãruia acţiunile având ca obiect drepturi personale nepatrimoniale sunt, de regulã, imprescriptibile, legea a prevãzut, în cazul acţiunii în tãgada paternitãţii, un termen de prescripţie scurt, datoritã necesitãţii sociale de a clarifica statutul civil al persoanelor, statut care trebuie sã reflecte realitatea. Instanţa reţine cã momentul de la care curge termenul de 3 ani este de naturã sã atragã încãlcarea art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, pentru cã aduce atingere respectului faţã de viaţa de familie, realitatea socialã şi biologicã fiind înlãturatã de o prezumţie legalã. În speţã, suspiciunile reclamantului cã nu este tatãl copilului au apãrut dupã soluţionarea divorţului şi, respectiv, dupã expirarea termenului de prescripţie. În concluzie, instanţa apreciazã cã existenţa unui termen înlãuntrul cãruia sã se poatã introduce acţiunea în tãgada paternitãţii este necesarã, dar momentul de la care curge termenul este greşit. Astfel, pentru a avea minime garanţii procesuale şi a beneficia de acces la justiţie, termenul de 3 ani ar trebui calculat nu de la momentul când soţul mamei ia cunoştinţã de naşterea minorului, ci de la data când acesta cunoaşte împrejurãrile ce îl îndreptãţesc pe reclamant sã creadã cã nu este tatãl copilului.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile art. 55 alin. 1 din Codul familiei sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cãrora li se subsumeazã şi instituirea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile art. 55 alin. 1 din Codul familiei, potrivit cãrora: "Acţiunea în tãgãduirea paternitãţii se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului. Pentru soţul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoştinţã de naşterea copilului."
Autorul excepţiei considerã cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 20 raportate la art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãruia,
"1. Orice persoanã are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului sãu şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritãţi publice în exercitarea acestui drept decât în mãsura în care acest amestec este prevãzut de lege şi dacã constituie o mãsurã care, într-o societate democraticã, este necesarã pentru securitatea naţionalã, siguranţa publicã, bunãstarea economicã a ţãrii, apãrarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertãţilor altora."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã reglementarea criticatã este consideratã neconstituţionalã în ceea ce priveşte momentul de la care se calculeazã termenul de prescripţie pentru soţul mamei.
Faţã de critica de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã legiuitorul, prin reglementarea adoptatã, a avut în vedere interesul exclusiv al copilului. De altfel, art. 3 alin. 1 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificatã de România prin <>Legea nr. 18/1990 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, prevede cã "în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţã socialã publice sau private, de instanţele judecãtoreşti, autoritãţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala".
În ceea ce priveşte obstrucţionarea accesului liber la justiţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, cã liberul acces la justiţie semnificã faptul cã orice persoanã se poate adresa instanţelor judecãtoreşti pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul cã acest drept nu poate fi supus niciunei condiţionãri. Mai mult, exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, are legitimarea constituţionalã de a stabili procedura de judecatã. Aceasta implicã şi reglementarea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilã. De altfel, acest termen a fost, în reglementarea iniţialã, de 6 luni, iar prin modificarea legii termenul special de prescripţie a fost stabilit la 3 ani, având tocmai în vedere posibilitatea ca soţul mamei copilului sã ia la cunoştinţã de naşterea acestuia într-un termen
relativ acceptabil.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, excepţie ridicatã, din oficiu, de cãtre Tribunalul Galaţi - Secţia civilã în Dosarul nr. 11.817/233/2008 al acestei instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
