Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 58 din 17 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. b) si ale art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a dispozitiilor art. 6, art. 30 alin. (2) si ale art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 27 si 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 15 martie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. b) şi ale <>art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 6, art. 30 alin. (2) şi ale <>art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>art. 27 şi 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 . Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Speranţa S.O.S. Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 4.536/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã, într-o cauzã comercialã având ca obiect recursul declarat de autoarea excepţiei împotriva hotãrârii Oficiului Registrului Comerţului de pe lângã Tribunalul Bucureşti, prin care i s-a respins cererea de înregistrare privind majorarea capitalului social.
La apelul nominal rãspunde partea Oficiul Registrului Comerţului de pe lângã Tribunalul Bucureşti, prin consilier juridic. Lipseşte autoarea excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Asociaţia "Cultul Eroilor" depune la dosar o cerere privind lipsa calitãţii de autor al excepţiei a Societãţii Comerciale "Speranţa S.O.S. Impex" S.R.L., prin care solicitã înlocuirea acesteia cu Asociaţia "Cultul Eroilor", precum şi citarea unor instituţii care nu figureazã ca pãrţi în dosarul instanţei de fond.
Cu privire la cererea formulatã, partea prezentã lasã la aprecierea Curţii Constituţionale admisibilitatea ei. Pe fondul excepţiei, partea considerã criticile ca fiind neîntemeiate, arãtând cã nu toate prevederile constituţionale invocate de autoarea excepţiei sunt incidente în cauzã, susţinerile acesteia vizând de fapt o problemã de aplicare a textelor de lege în baza cãrora judecãtorul delegat soluţioneazã cererile societãţilor comerciale de modificare a capitalului social.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã, întrucât, potrivit dosarului de fond şi încheierii de sesizare a Curţii, Societatea Comercialã "Speranţa S.O.S. Impex" - S.R.L. nu reprezintã parte în litigiu, aceasta nu poate formula cereri direct în faţa instanţei constituţionale. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 lit. b) şi ale <>art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale art. 6, art. 30 alin. (2) şi <>art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, concluziile Ministerului Public sunt de respingere ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate prevãd exigenţe de ordin formal, fãrã a reglementa aspecte de fond. Faţã de excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 şi ale <>art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 , se apreciazã cã aceasta este inadmisibilã, întrucât Curtea Constituţionalã nu se pronunţã asupra normelor de aplicare a unei legi.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 septembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 4.536/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. b) şi ale <>art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a dispoziţiilor art. 6, art. 30 alin. (2) şi ale <>art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor <>art. 27 şi 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Speranţa S.O.S. Impex" - S.R.L.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea invocã încãlcarea mai multor norme constituţionale, arãtând cã autoritãţile publice, prin modul de interpretare a legii, ignorã prevederile Constituţiei, nu se supun hotãrârilor judecãtoreşti definitive şi irevocabile, dând naştere unor abuzuri ireparabile.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã considerã cã dispoziţiile criticate reglementeazã condiţiile de formã şi de fond, elementele pe care trebuie sã le conţinã actul constitutiv pentru autorizarea unei societãţi comerciale, precum şi regulile de competenţã pentru înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor privitoare la modificarea actului constitutiv al unei societãţi sau înmatricularea acesteia. Prin urmare, instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul aratã cã motivarea autoarei nu are legãturã cu obiectul propriu-zis al excepţiei, obiecţiile înfãţişate de aceasta vizând de fapt modul de interpretare şi aplicare de cãtre instanţele judecãtoreşti a dispoziţiilor de lege criticate.
Se precizeazã cã dispoziţiile de lege criticate reglementeazã condiţiile de desfãşurare a unei activitãţi comerciale, precum şi cele de realizare a înregistrãrilor în registrul comerţului, chestiuni care nu privesc aspecte de constituţionalitate.
Prin urmare, se apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. b) şi ale <>art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 6, art. 30 alin. (2) şi ale <>art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate nu conţin prevederi care sã intre în contradicţie cu pactele şi tratatele internaţionale la care România este parte, legiuitorul instituind o serie de exigenţe de formã şi de fond indispensabile la constituirea unei societãţi comerciale, având în vedere specificul domeniului supus reglementãrii.
Se aratã cã principiul accesului liber la justiţie nu este încãlcat, deoarece acesta nu presupune accesul la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac prevãzute de lege.
Se apreciazã cã textele de lege crtiticate nu încalcã nici dreptul la apãrare, întrucât cerinţele impuse de lege nu îngrãdesc dreptul persoanei de a se folosi de toate mijloacele procesuale legale în susţinerea acţiunii cu care instanţa de judecatã a fost învestitã.
De asemenea, textele de lege criticate sunt considerate a fi în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, acestea stabilind condiţiile şi limitele exercitãrii drepturilor referitoare la înregistrarea societãţilor comerciale, modificarea actului constitutiv sau modalitatea de atacare a încheierii judecãtorului delegat.
În privinţa neconstituţionalitãţii textelor de lege criticate prin raportare la celelalte dispoziţii constituţionale, se apreciazã cã acestea nu sunt relevante, neavând incidenţã în cauzã.
Referitor la neconstituţionalitatea <>art. 27 şi 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 , se aratã cã, potrivit <>art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, în competenţa Curţii Constituţionale nu intrã controlul constituţionalitãţii unor norme metodologice de aplicare a unor legi sau ordonanţe.
În concluzie, se apreciazã cã dispoziţiile art. 7 lit. b) şi ale <>art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cele ale art. 6, art. 30 alin. (2) şi ale <>art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>art. 27 şi 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
În ceea ce priveşte cererea Asociaţiei "Cultul Eroilor" care solicitã constatarea lipsei calitãţii de autoare a excepţiei a Societãţii Comerciale "Speranţa S.O.S. Impex" S.R.L. şi înlocuirea acesteia cu Asociaţia "Cultul Eroilor", Curtea constatã cã, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4), coroborat cu <>art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va sta la baza soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate. Prin încheierea de sesizare instanţa judecãtoreascã stabileşte cadrul juridic în limitele cãruia Curtea îşi va desfãşura controlul de constituţionalitate, respectiv obiectul excepţiei, motivele de neconstituţionalitate, precum şi pãrţile litigiului aflat pe rolul instanţei. Aşa fiind, Curtea constatã cã, întrucât Asociaţia "Cultul Eroilor" nu este parte în dosarul de fond, cererea acesteia de înlocuire a autoarei excepţiei şi de introducere a altor pãrţi nu poate fi primitã, urmând a fi respinsã ca atare.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 7 lit. b) şi <>art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a dispoziţiilor art. 6, art. 30 alin. (2) şi ale <>art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor <>art. 27 şi 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 , privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrãrilor, emise de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Ministerul Justiţiei, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 11 mai 1998. Textele legale criticate din <>Legea nr. 31/1990 , republicatã, au urmãtorul conţinut:
- Art. 7 lit. b): "Actul constitutiv al societãţii în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã va cuprinde: [...]
b) forma, denumirea, sediul şi, dacã este cazul, emblema societãţii.";
- Art. 199 alin. (1): "Actul constitutiv poate fi modificat prin hotãrârea adunãrii generale adoptatã în condiţiile legii sau printr-un act adiţional la actul constitutiv sau prin hotãrârea instanţei judecãtoreşti, în condiţiile art. 218 alin. (2^1) şi art. 221 alin. (1^1)."
Dispoziţiile <>Legii nr. 26/1990 , republicatã:
- Art. 6: "(1) Înregistrãrile în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecãtorului delegat sau, dupã caz, a unei hotãrâri judecãtoreşti irevocabile, în afarã de cazurile în care legea prevede altfel.
(2) Încheierile judecãtorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrãri în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţãrii încheierii pentru pãrţi şi de la data publicãrii încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune şi se menţioneazã în registrul comerţului unde s-a fãcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înainteazã recursul curţii de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanţã, cu cel puţin douã zile înaintea termenului de judecatã.
(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionatã în registrul comerţului.";
- Art. 30 alin. (2): "Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen."
- Art. 43 alin. (3): "Dacã emblema cuprinde o denumire, firma va fi scrisã cu litere având mãrimea de cel puţin jumãtate din cea a literelor cu care este scrisã emblema."
Prevederile normelor metodologice invocate care fac obiectul excepţiei sunt art. 27, referitor la verificarea disponibilitãţii şi rezervarea firmei şi/sau emblemei, şi art. 59 cu privire la condiţiile generale privind modificarea actului constitutiv al societãţilor comerciale. Autoarea excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 1 alin. (3), art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16, 20, 21, 24, art. 41 alin. (1), art. 42, 47, art. 48 alin. (1), art. 50, 51, 54, 128, 134, 139 şi 144 din Constituţia României, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare. Dupã republicare textele constituţionale invocate au numerotarea şi conţinutul urmãtoare:
- Art. 1 alin. (3) şi (5): "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. [...]
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 11 alin. (1) şi (2): "(1) Statul român se obligã sã îndeplineascã întocmai şi cu bunã-credinţã obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
- Art. 15 alin. (1): "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.";
- Art. 16 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi.";
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.";
- Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu";
- Art. 44 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.";
- Art. 46. "Dreptul la moştenire este garantat.";
- Art. 51: "(1) Cetãţenii au dreptul sã se adreseze autoritãţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul sã adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintã.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutitã de taxã.
(4) Autoritãţile publice au obligaţia sã rãspundã la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.";
- Art. 52 alin. (1): "Persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.";
- Art. 54: "(1) Fidelitatea faţã de ţarã este sacrã.
(2) Cetãţenii cãrora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, rãspund de îndeplinirea cu credinţã a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurãmântul cerut de lege.";
- Art. 57: "Cetãţenii români, cetãţenii strãini şi apatrizii trebuie sã-şi exercite drepturile şi libertãţile constituţionale cu bunã-credinţã, fãrã sã încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi.";
- Art. 129: "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
- Art. 135: "(1) Economia României este economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
(2) Statul trebuie sã asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã;
c) stimularea cercetãrii ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţã cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurãtor, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionalã în concordanţã cu obiectivele Uniunii Europene."
- Art. 140 alin. (1), (2), (3) şi (4): "(1) Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţioneazã de instanţele judecãtoreşti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintã anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleazã modul de gestionare a resurselor publice şi raporteazã despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toatã durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilitãţilor prevãzute de lege pentru judecãtori.";
- Art. 146: "Curtea Constituţionalã are urmãtoarele atribuţii:
a) se pronunţã asupra constituţionalitãţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţã asupra constituţionalitãţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţã asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicatã şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţioneazã conflictele juridice de naturã constituţionalã dintre autoritãţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) vegheazã la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmã rezultatele sufragiului;
g) constatã existenţa împrejurãrilor care justificã interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunicã cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dã aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) vegheazã la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirmã rezultatele acestuia;
j) verificã îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni;
k) hotãrãşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de legea organicã a Curţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. În speţã, în condiţiile în care textele de lege criticate se limiteazã a institui exigenţe de ordin formal referitoare la constituirea, înregistrarea şi identificarea societãţilor comerciale, fãrã a reglementa nici un aspect de fond, aceste dispoziţii nu relevã nici o contradicţie cu textele de referinţã din Constituţie.
Curtea observã cã din argumentarea excepţiei rezultã cã neconstituţionalitatea textelor legale criticate este dedusã nu din conţinutul acestora, ci din modul de interpretare şi de aplicare a lor, ceea ce, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, excedeazã competenţei jurisdicţionale a Curţii. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, instanţa constituţionalã a statuat cã nu se poate pronunţa asupra constituţionalitãţii interpretãrii date de o instanţã judecãtoreascã, aceasta constituind un act de aplicare a legii. Aşa fiind, nu intrã în atribuţiile sale cenzurarea aplicãrii dispoziţiilor legale de cãtre instanţele judecãtoreşti, controlul judecãtoresc realizându-se exclusiv în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege. O asemenea ingerinţã a Curţii în activitatea de judecatã ar fi neconstituţionalã, întrucât este contrarã prevederilor art. 126 din Constituţia republicatã, potrivit cãrora justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
II. Potrivit <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, controlul de constituţionalitate pe cale de excepţie se exercitã numai asupra legilor şi ordonanţelor. Curtea a statuat cã termenul "lege" prevãzut la lit. d) a art. 146 din Constituţie, republicatã (care enumerã atribuţiile Curţii), nu este folosit în sens larg, cuprinzând toate actele normative, ci doar în sensul sãu strict, de lege, prin care se înţelege actul legislativ adoptat de Parlament şi promulgat de preşedintele României, şi de ordonanţã, care reprezintã actul adoptat de Guvern pe baza unei delegãri legislative. Conceptul de lege rezultã din îmbinarea criteriului formal cu cel material, întrucât conţinutul legii este determinat de importanţa acordatã de legiuitor aspectelor reglementate. Astfel, este evident cã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate privind alte acte normative nu este de competenţa Curţii Constituţionale, aceste acte fiind controlate, sub aspectul legalitãţii, de instanţele de contencios administrativ.
Prin urmare, Curtea constatã cã excepţia privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 27 şi 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 , privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrãrilor, emise de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Ministerul Justiţiei, nu se încadreazã în dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, iar potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, instanţa de judecatã trebuie sã o respingã ca fiind inadmisibilã, printr-o încheiere motivatã, fãrã a mai sesiza Curtea Constituţionalã. Întrucât instanţa de judecatã nu a aplicat aceste dispoziţii legale, Curtea urmeazã sã respingã aceastã excepţie ca fiind inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1, 2 şi 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. b) şi <>art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 6, art. 30 alin. (2) şi ale <>art. 43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Speranţa S.O.S. Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 4.536/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
II. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 27 şi 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 26/1990 , excepţie ridicatã de aceeaşi autoare în acelaşi dosar.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 februarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
