Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 578 din 5 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 14 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 1 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 14 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Moses Drimer în Dosarul nr. 2.605/300/2009 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.432D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.605/300/2009, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 14 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Moses Drimer într-o cauzã având ca obiect cererea privind anularea unui act.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã dispoziţiile legale criticate stabilesc competenţa materialã şi teritorialã a judecãtoriei în raza cãreia defunctul a avut ultimul domiciliu în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor privind moştenirea, cu încãlcarea competenţei speciale a instanţei de contencios administrativ, care se deduce din împrejurarea cã certificatul de moştenitor este un act administrativ, emis de un notar public, care are calitatea de organ de stat, potrivit art. 3 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale.
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Dispoziţiile criticate reprezintã norme de procedurã care stabilesc competenţa instanţelor judecãtoreşti, iar reglementarea lor, potrivit art. 126 din Constituţie, intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile art. 1 şi art. 14 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 1: "Judecãtoriile judecã:
1. în primã instanţã, toate procesele şi cererile, în afarã de cele date prin lege în competenţa altor instanţe;
1^1. În primã şi ultimã instanţã, procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect plata unei sume de bani de pânã la 2.000 lei inclusiv;
2. plângerile împotriva hotãrârilor autoritãţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţionalã şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevãzute de lege;
3. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor.";
- Art. 14: "În materie de moştenire, sunt de competenţa instanţei celui din urmã domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare;
2. cererile privitoare la moştenire, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia din moştenitori sau împotriva executorului testamentar."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în art. 125 - Statutul judecãtorilor. De asemenea, sunt considerate a fi încãlcate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea nu poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 14 din Codul de procedurã civilã, care reglementeazã competenţa materialã şi teritorialã a instanţelor de judecatã în materia succesiunilor, deoarece delimitarea competenţei materiale între instanţe de grad diferit, precum şi stabilirea competenţei teritoriale a instanţei celui din urmã domiciliu al defunctului nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil sau egalitãţii în faţa legii. Aceasta, întrucât toţi cetãţenii aflaţi în situaţii similare beneficiazã de aceleaşi etape ale procesului civil şi pot uza de aceleaşi mijloace probatorii şi acte de procedurã care le asigurã egalitatea armelor, în sensul consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Mai mult, aceste prevederi legale sunt conforme şi cu dispoziţiile art. 126 din Constituţie, care prevãd cã justiţia se înfãptuieşte prin instanţele judecãtoreşti stabilite de lege, iar competenţa şi procedura de judecatã sunt stabilite numai prin lege.
Referitor la critica distinct formulatã faţã de prevederile art. 14 din Codul de procedurã civilã, dezvoltatã pe argumentul cã certificatul de moştenitor ar fi un act administrativ fiscal şi, în consecinţã, instanţa competentã ar fi cea de contenciosadministrativ, nici aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât dispoziţiile legale şi jurisprudenţa, în unanimitate, calificã certificatul de moştenitor ca fiind un act juridic civil, a cãrui eventualã contestare ori verificare este de competenţa instanţei de drept comun, şi anume instanţa civilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 14 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Moses Drimer în Dosarul nr. 2.605/300/2009 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Mihaela Senia Costinescu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: