Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 577 din 4 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Lãzãroiu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Antonia Constantin - procuror Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele mãsuri prealabile lucrãrilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicatã de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza se aflã în stare de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 30 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 22.805/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele mãsuri prealabile lucrãrilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicatã de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana într-o cauzã civilã având ca obiect expropriere. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã <>art. 5 din Legea nr. 198/2004 este neconstituţional, în mãsura în care expropriatul ar fi decãzut din dreptul de a mai cere despãgubiri prealabile şi drepte dupã expirarea termenului de 30 de zile, ceea ce aduce atingere în mod flagrant dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), (5) şi (6) care reglementeazã regimul dreptului de proprietate privatã. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalitãţii prevederilor de lege criticate. În acest sens, aratã cã legiuitorul are dreptul ca prin actele normative emise sã reglementeze anumite situaţii, ce pot fi coroborate în raport cu alte prevederi legale, cum este cazul în speţa de faţã, respectiv cu cele ale <>Legii nr. 33/1994 , act normativ ce îşi gãseşte aplicabilitatea în raport de obiectul cauzei. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi invocã în acest sens <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 910/2009 . În ceea ce priveşte instituirea unor termene de decãdere pentru exercitarea drepturilor procesuale, aratã cã, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cãrora li se subsumeazã şi instituirea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã. Totodatã, Guvernul observã cã autorii excepţiei vizeazã şi aspecte care ţin de aplicarea legii, urmând ca acestea sã fie soluţionate de instanţele judecãtoreşti competente. Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 5 din Legea nr. 198/2004 , modificatã şi completatã, sunt constituţionale. Aşa fiind, aratã cã textul de lege criticat prin care se stabileşte cã plata despãgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face pe baza cererilor adresate de cãtre titularii drepturilor reale, precum şi de cãtre orice persoanã care justificã un interes legitim, nu aduc atingere regulii constituţionale potrivit cãreia despãgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele mãsuri prealabile lucrãrilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin <>Legea nr. 184/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008. Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut: "Art. 5. - (1) Plata despãgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face în baza cererilor adresate de cãtre titularii drepturilor reale, precum şi de cãtre orice persoanã care justificã un interes legitim. (2) Cererea pentru plata despãgubirilor va conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu, actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreunã cu documentele doveditoare, originale şi/sau copii legalizate, va fi depusã în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţã publicã, prin afişare la sediul consiliului local pe raza cãruia se aflã imobilul a tabelelor prevãzute la art. 4 alin. (5). (3) Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probã admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplicã <>Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor referitoare la cãrţile funciare, cu modificãrile ulterioare, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor - convenţionalã, judiciarã, legalã, succesoralã, înţelegând prin dobândire şi constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale. (4) În cazul în care titularii drepturilor reale nu depun cererea şi/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despãgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despãgubirile vor fi eliberate în condiţiile prezentei legi. (5) În cazul în care despãgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptãţite, despãgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând sã fie împãrţite potrivit legii civile. Despãgubirea va fi eliberatã numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice şi/sau hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile. Eventualele litigii amânã eliberarea despãgubirilor consemnate, dar nu suspendã transferul dreptului de proprietate cãtre expropriator. (6) În situaţia în care imobilele ce urmeazã a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacã procedura succesoralã este deschisã, despãgubirea se va consemna pe seama moştenitorilor aparenţi. În ipoteza în care procedura succesoralã nu este deschisã, un reprezentant al expropriatorului este îndreptãţit sã solicite deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despãgubirile va fi consemnatã într-un cont distinct, pe seama moştenitorilor aparenţi. Despãgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor sau cu hotãrârea judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã. (6^1) Prin derogare de la prevederile <>art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, imobilele pentru care s-au formulat notificãri de restituire vor fi expropriate în condiţiile prezentei legi sau, dupã caz, transferate în domeniul public al statului şi în administrarea Companiei Naţionale de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale - S.A. În ipoteza în care imobilul se aflã în domeniul privat al statului, suma reprezentând cuantumul despãgubirii se va consemna pe numele deţinãtorului şi al persoanei care a fãcut notificarea, în situaţia în care imobilul se aflã în domeniul public al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale, acesta va face obiectul transferului în condiţiile <>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în aceastã ipotezã persoana îndreptãţitã la restituire va fi despãgubitã în condiţiile <>Legii nr. 10/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (7) În cazul altor situaţii litigioase decât cele prevãzute la alin. (5) şi (6), sumele aferente exproprierii se consemneazã pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plãtite în condiţiile prezentei legi. (8) În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflaţi în concurs, nu este de acord cu despãgubirea stabilitã, suma reprezentând despãgubirea se consemneazã pe numele titularului sau, dupã caz, al titularilor. Despãgubirea va fi eliberatã în baza cererii formulate în acest sens, însoţitã de acte autentice sau de hotãrârea judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã de stabilire a cuantumului despãgubirii ori, dupã caz, de declaraţia autenticã de acceptare a cuantumului despãgubirii prevãzute în hotãrârea de stabilire a despãgubirii. (9) Identificarea imobilelor supuse exproprierii, aflate în litigiu, se va face numai în coordonate cadastrale, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 7/1996 , republicatã." Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), (5) şi (6) referitoare la expropriere. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia susţin cã reglementarea criticatã este neconstituţionalã în mãsura în care expropriatul ar fi decãzut din dreptul de a mai cere despãgubiri prealabile şi drepte dupã expirarea termenului de 30 de zile. În acest context, Curtea observã cã autorii excepţiei se referã la forma iniţialã a <>art. 5 din Legea nr. 198/2004 , care prevedea cã plata despãgubirilor se face în baza cererilor adresate de cãtre titularii drepturilor reale, precum şi de cãtre orice persoanã care justificã un interes legitim, cereri ce urmau sã fie depuse în termen de 30 de zile la sediul consiliului local pe raza cãruia se aflã imobilul, iar în cazul în care titularii drepturilor reale nu ar fi depus cererea şi/sau documentele doveditoare, expropriatorul urma sã notifice acestora sumele propuse pentru plata despãgubirilor. Astfel, faţã de critica de neconstituţionalitate formulatã, Curtea Constituţionalã a statuat, prin <>Decizia nr. 910/2009 , cã "<>Legea nr. 198/2004 , în ansamblul sãu, conţine dispoziţii care asigurã cadrul legal privind procedura de expropriere şi stabilire a despãgubirilor, apãrarea dreptului de proprietate şi a dreptului de a contesta, pe cale judiciarã, cuantumul despãgubirilor, în acord cu dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat cã o privare de proprietate trebuie sã fie prevãzutã de lege, sã urmãreascã o cauzã de utilitate publicã, sã fie conformã normelor de drept intern şi sã respecte un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat (Cauza James şi alţii împotriva Marii Britanii, 1986)." Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat cã "<>Legea nr. 198/2004 , astfel cum a fost modificatã, stabileşte cadrul juridic pentru luarea unor mãsuri de pregãtire prealabilã a executãrii lucrãrilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, prevãzute la <>art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Astfel, drumurile de interes naţional sunt considerate, potrivit legii, de importanţã strategicã şi de securitate naţionalã, iar lucrãrile de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local sunt declarate ca fiind de utilitate publicã. De asemenea, expropriatul nemulţumit de cuantumul despãgubirii consemnate în condiţiile prevãzute de lege se poate adresa instanţei judecãtoreşti competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicatã hotãrârea." În acest context, referitor la critica privind sancţiunea decãderii pentru nerespectarea unor termene prevãzute de lege, aceasta este reglementatã în <>art. 9 din Legea nr. 198/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Astfel, potrivit art. 9 alin. (1) şi (3), expropriatul nemulţumit de cuantumul despãgubirii consemnate în condiţiile art. 5 alin. (4)-(8) şi ale art. 6 alin. (2), se poate adresa instanţei judecãtoreşti competente "în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicatã hotãrârea de stabilire a cuantumului despãgubirii, sub sancţiunea decãderii", iar "în cazul în care hotãrârea nu a fost comunicatã, orice persoanã care se considerã îndreptãţitã la despãgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanţei judecãtoreşti competente, în termen de 3 ani de la data afişãrii hotãrârii de stabilire a cuantumului despãgubirii, în condiţiile art. 7, sub sancţiunea decãderii."
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele mãsuri prealabile lucrãrilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicatã de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
