Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 570 din 14 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 30 iunie 2009
DECIZIE nr. 570 din 14 aprilie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 30 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Soos Gyorgy în Dosarul nr. 2.066/337/2007 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã şi de Junkert Eva şi Junkert Mathias în Dosarul nr. 11.986/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.449D/2008 şi nr. 462D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.
Curtea, în temeiul prevederilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 462D/2009 la Dosarul nr. 2.449D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa constantã a Curţii în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.066/337/2007 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã, şi prin Încheierea din 13 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 11.986/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Soos Gyorgy şi de Junkert Eva şi Junkert Mathias.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii aratã cã dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, încãlcând prevederile constituţionale ale <>art. 16 alin. (1) care consacrã principiul nediscriminãrii, ale <>art. 21 privind liberul acces la justiţie şi ale <>art. 44 referitoare la garantarea proprietãţii private. Astfel, beneficiul legii reparatorii este condiţionat de deţinerea cetãţeniei române de cãtre persoana îndreptãţitã sã solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, contravenind în aceastã manierã principiului nediscriminãrii consacrat de Legea fundamentalã.
Pe de altã parte, <>art. 48 din lege îngrãdeşte şi dreptul de petiţionare al persoanei îndreptãţite. Petiţia este modalitatea prin care cetãţeanul are posibilitatea de a-şi valorifica un drept şi poate îmbrãca 4 forme: cerere, reclamaţie, sesizare şi propunere. Însã, aşa cum este redactat <>art. 48 din lege , se recunoaşte doar cetãţenilor români posibilitatea de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, ceea ce constituie o încãlcare gravã a dreptului garantat prin Constituţie.
Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã şi Judecãtoria Timişoara apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Guvernul considerã excepţia neîntemeiatã, <>Legea nr. 18/1991 fiind o lege specialã care are ca destinatari doar cetãţenii români.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la <>art. 45 , care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la <>art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3) - (9)."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale <>art. 16 , <>21 , <>44 , <>51 , <>52 şi <>53 , precum şi <>art. 1 din primul Protocol adiţional la <>Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 630 din 26 iunie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã dispoziţiile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, dupã caz, constituit în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptãţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile <>art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi pentru foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciarã - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetãţean român reprezentând o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţionalã.
Astfel, dispoziţiile <>art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale.
Potrivit normei constituţionale, una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini sau apatrizi este moştenirea legalã, ceea ce presupune cã aceştia, dupã anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (<>art. 650 din Codul civil şi urm.), Legea nr. 18/1991 , republicatã, fiind o lege specialã care are ca destinatari doar pe cetãţenii români.
Pe de altã parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991 , garantarea şi ocrotirea constituţionalã a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtã vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmeazã a se naşte ulterior.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Soos Gyorgy în Dosarul nr. 2.066/337/2007 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã şi de Junkert Eva şi Junkert Mathias în Dosarul nr. 11.986/325/2008 al Judecãtoriei Timişoara.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
