Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 569 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 569 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 3 noiembrie 2016
Comenteaza legea

    Valer Dorneanu         - preşedinte
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Augustin Zegrean       - judecător
    Simina Popescu         - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Aurel Costache în Dosarul nr. 403/46/2015 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.855D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public şi în prezenţa reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, Dragoş Vaida, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale Juridice, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    3. Prin Încheierea din 14 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 403/46/2015, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Aurel Costache într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unui raport de evaluare prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condiţiile de previzibilitate şi claritate ale normelor legale. Astfel, textul de lege criticat este deficitar, lipsit de claritate şi precizie, deoarece nu face distincţia între interesul patrimonial şi un interes de altă natură şi nu stabileşte clar în ce constă interesul personal. Aşadar, este necesară clarificarea noţiunii "interes personal", pentru a stabili dacă acesta este sau nu unul de natură patrimonială. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, sunt invocate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind principiul securităţii raporturilor juridice şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013.
    5. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că "examenul de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi cu argumentele aduse de părţi, se impune a fi analizat, având în vedere şi cele două soluţii contradictorii date de Agenţia Naţională de Integritate în rapoartele încheiate pentru colegii reclamantului, aflaţi în aceeaşi situaţie cu acesta".
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Precizează că norma legală criticată este suficient de clară şi precisă, aspectele semnalate de autorul excepţiei vizând doar modul său de interpretare, ceea ce constituie atributul exclusiv al instanţei de judecată. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2014.
    8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Precizează că noţiunea de "interes personal" din cuprinsul art. 77 din Legea nr. 393/2004 este clarificată de prevederile art. 75 din aceeaşi lege, care definesc într-un mod clar "interesul personal", persoanele interesate având posibilitatea să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. De asemenea, subliniază că motivarea autorului excepţiei ţine, mai degrabă, de modul de interpretare şi aplicare a legii; or, un astfel de context nu poate constitui temei pentru ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate şi excedează competenţei Curţii Constituţionale, fiind de resortul instanţei de judecată care se pronunţă asupra fondului cauzei şi care este în măsură să aprecieze în privinţa normei juridice aplicabile fiecărei speţe deduse judecăţii, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi legale care au următorul cuprins:
    "(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
    (3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei."
    12. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind trăsăturile statului şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 fac parte din Capitolul VIII al legii, intitulat "Registrul de interese" şi stabilesc, pentru consilierii locali şi judeţeni, interdicţia de a lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, precum şi obligaţia de a anunţa, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
    14. Referitor la noţiunea de "interes personal", la care textul de lege supus controlului de constituţionalitate face referire, Curtea reţine că aceasta este clarificată prin prevederile art. 75 din Legea nr. 393/2004, care stabilesc că: "Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
    a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;
    b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;
    c) societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;
    d) o altă autoritate din care fac parte;
    e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
    f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte."
    15. Potrivit art. 1 din Legea nr. 393/2004, aceasta "are ca obiect stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de către aleşii locali, a drepturilor şi obligaţilor ce le revin în baza mandatului încredinţat". În acest sens, art. 74 din aceeaşi lege reglementează obligaţia aleşilor locali de a-şi face publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz. Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese, iar al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care îl va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese. Potrivit art. 78 din Legea nr. 393/2004, "Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public."
    16. În acest context, art. 77 alin. (1) din aceeaşi lege reglementează o interdicţie specifică pentru consilierii judeţeni şi cei locali, şi anume "Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii", în timp ce, potrivit art. 81 din aceeaşi lege, "Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 (devenit art. 46, în urma republicării legii), cu modificările şi completările ulterioare".
    17. De altfel, Curtea observă că noţiunea de "interes patrimonial", la care autorul excepţiei face referire, se regăseşte în cuprinsul altei norme juridice, şi anume art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care stabileşte că "Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local."
    18. Curtea reiterează că, potrivit jurisprudenţei sale referitoare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, una dintre exigenţele principiului obligativităţii respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).
    19. Or, în cauza de faţă, Curtea reţine că prevederile de lege criticate au un conţinut suficient de clar şi precis pentru a putea fi interpretat şi aplicat. În aceste condiţii, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală sunt neîntemeiate.
    20. În acelaşi timp, Curtea observă că celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei se referă, cu precădere, la modul de interpretare şi aplicare a legii în cauza dedusă judecăţii; or, acestea excedează competenţei Curţii Constituţionale, fiind de resortul instanţei judecătoreşti care se pronunţă asupra fondului cauzei, competentă să aprecieze în privinţa normei juridice aplicabile fiecărei speţe deduse judecăţii, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar.
    21. În final, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie privind trăsăturile statului român nu au incidenţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurel Costache în Dosarul nr. 403/46/2015 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

                PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                 Simina Popescu


                                     ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIE nr. 569 din 12 iulie 2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016