Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 565 din 29 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 480 si 481 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 415 din 22 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 480 şi 481 din Codul civil, excepţie ridicatã de Ion Pãun şi Ioana Mitruş (Pãun) în Dosarul nr. 3.351/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 317D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre Ion Pãun prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, deoarece este în imposibilitate de prezentare la acest termen, fiind bolnav. Anexeazã, în copie conformã cu originalul, o adeverinţã medicalã prin care i se recomandã repaus la domiciliu în perioada 20-30 aprilie 2010, un bilet de trimitere pentru servicii medicale şi un certificat medical de constatare a capacitãţii de muncã reduse.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu este de acord cu amânarea cauzei, deoarece încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale este din data de 13 octombrie 2009.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea de acordare a unui termen de judecatã, formulatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate Ion Pãun.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 332D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Vasile Prochipiuc şi Elena Prochipiuc în Dosarul nr. 17.878/245/2009 al Judecãtoriei Iaşi Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 349D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 480 din Codul civil, ridicatã de Constantin Cãtãlin Marin şi Raluca Geanina Marin în Dosarul nr. 14.848/301/2008 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde partea Apostol Georgescu, lipsã fiind autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre autorii excepţiei de neconstituţionalitate, Constantin Cãtãlin Marin şi Raluca Geanina Marin, prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Partea Apostol Georgescu lasã la aprecierea Curţii Constituţionale soluţionarea cererii de amânare.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu este de acord cu amânarea cauzei, deoarece încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale este din data de 13 octombrie 2009.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea de acordare a unui termen de judecatã, formulatã de autorii excepţiei de neconstituţionalitate Constantin Cãtãlin Marin şi Raluca Geanina Marin.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 332D/2010 şi nr. 349D/2010 la Dosarul nr. 317D/2010, având în vedere cã acestea au un obiect parţial identic.
Partea Apostol Georgescu şi reprezentantul Ministerului Public aratã cã sunt de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 332D/2010 şi nr. 349D/2010 la Dosarul nr. 317D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţii Apostol Georgescu, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.351/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 480 şi 481 din Codul civil, excepţie ridicatã de Ion Pãun şi Ioana Mitruş (Pãun) într-o cauzã având ca obiect revendicare imobiliarã.
Prin Încheierea din 6 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 17.878/245/2009, Judecãtoria Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 480 şi 481 din Codul civil, excepţie ridicatã de Vasile Prochipiuc şi Elena Prochipiuc într-o cauzã având ca obiect revendicare imobiliarã.
Prin Decizia civilã nr. 1683R din 22 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 20.095/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã - admiţând recursul împotriva încheierii din 19 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 14.848/301/2008 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti -, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 480 din Codul civil, excepţie ridicatã de Constantin Cãtãlin Marin şi Raluca Geanina Marin într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile criticate din Codul civil sunt neconstituţionale, deoarece prin aplicarea lor se creeazã posibilitatea deposedãrii unei persoane de un imobil cumpãrat în condiţiile legii. Pe de altã parte, susţin cã textele de lege criticate nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate necesare pentru aplicarea lor unitarã.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi Judecãtoria Iaşi - Secţia civilã şi-au exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 480 şi 481 din Codul civil, cu urmãtorul cuprins:
- Art. 480: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însã în limitele determinate de lege.";
- Art. 481: "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afarã numai pentru cauzã de utilitate publicã şi primind o dreaptã şi prealabilã despãgubire."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 27 alin. (1) privind inviolabilitatea domiciliului, ale art. 44 privind dreptul de proprietate şi ale art. 136 privind proprietatea, precum şi celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi texte constituţionale ca şi cele invocate în prezenta cauzã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 323/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Curtea a reţinut cã prevederile art. 480 din Codul civil dau definiţia legalã a proprietãţii, precizând cã dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultã din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real (usus, fructus şi abusus), cât şi un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însã a ordinii publice şi a dispoziţiilor imperative ale legii. Prin urmare, condiţionarea liberei exercitãri a atributelor dreptului de proprietate de respectarea dispoziţiilor legii include şi Constituţia, ca Lege fundamentalã, situatã, din punctul de vedere al forţei juridice, în vârful ierarhiei actelor normative.
Curtea a mai reţinut cã principiul accesului liber la justiţie, consacrat prin art. 21 alin. (1) din Legea fundamentalã, implicã, între altele, adoptarea de cãtre legiuitor a unor reglementãri prin care pârâţii sã îşi poatã susţine şi valorifica dreptul de acces la justiţie. Curtea reţine cã, în cauzã, autorii excepţiei, care au calitatea de pârâţi, au avut la îndemânã calea proceduralã a întâmpinãrii, reglementatã de dispoziţiile Codului de procedurã civilã, formulatã de cãtre aceştia, şi prin care au rãspuns la cererea de chemare în judecatã a reclamanţilor.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 481 din Codul civil, Curtea a reţinut în Decizia nr. 399/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 7 aprilie 2009, cã acestea reglementeazã regimul juridic al exproprierii, consacrat, de altfel, constituţional în alin. (3) al art. 44 din Legea fundamentalã.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În plus, Curtea observã cã, din motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, reiese împrejurarea cã aceştia criticã şi raţionamentele avute în vedere de instanţele de judecatã privind operaţiunea juridicã a comparãrii titlurilor de proprietate ale pãrţilor şi a modului de interpretare şi aplicare a prevederilor <>Legii nr. 10/2001 , aspecte care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Cu privire la acţiunile întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 10/2001 şi soluţionate neunitar de instanţele judecãtoreşti, prin <>Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - admiţând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - a stabilit cã, atunci când intervine concursul dintre legea specialã şi legea generalã, acesta se rezolvã în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacã acesta nu este prevãzut expres în legea specialã.
Totodatã, în cazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specialã, respectiv <>Legea nr. 10/2001 , şi Convenţia europeanã a drepturilor omului, aceasta din urmã are prioritate. Aceastã prioritate poate fi datã în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiatã pe dreptul comun, în mãsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitãţii raporturilor juridice.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 480 şi 481 din Codul civil, excepţie ridicatã de Ion Pãun şi Ioana Mitruş (Pãun) în Dosarul nr. 3.351/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, de Vasile Prochipiuc şi Elena Prochipiuc în Dosarul nr. 17.878/245/2009 al Judecãtoriei Iaşi - Secţia civilã şi de Constantin Cãtãlin Marin şi Raluca Geanina Marin în Dosarul nr. 14.848/301/2008 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
