Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 832 din 20 octombrie 2016

Comenteaza legea


    Valer Dorneanu         - preşedinte
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Augustin Zegrean       - judecător
    Simina Popescu         - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, excepţie ridicată de Societatea Vlase International - S.R.L. din comuna Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 4.693/312/2014 al Tribunalului Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.817D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    3. Prin Încheierea din 2 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.693/312/2014, Tribunalul Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Vlase International - S.R.L. din comuna Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, cu prilejul soluţionării recursului împotriva Sentinţei civile nr. 3.206 din 9 iunie 2015, pronunţate de Judecătoria Arad într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, având în vedere inexistenţa unor reglementări clare şi precise în privinţa naturii juridice a tarifului de despăgubire şi a modalităţii de aplicare a dispoziţiilor privind calcularea şi plata acestuia, în mod diferenţiat, pentru depăşirea masei maxime autorizate pe axă pentru marfa divizibilă transportată. Susţine că lipsa de claritate şi precizie a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 a determinat interpretări diferite privind calificarea şi sancţionarea contravenţiei. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la prevederile art. 8 alin. (3) şi ale anexei nr. 4 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.
    5. Tribunalul Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate nu sunt neconstituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, prin raportare la art. 11 şi art. 20 din Constituţie, deoarece, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, autorul excepţiei nu a motivat criticile de neconstituţionalitate. De asemenea, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Astfel, dacă în cazul răspunderii contravenţionale se urmăreşte sancţionarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile - în condiţiile fostelor alin. (3)-(5) şi anexei nr. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 - se tinde/tindea la repararea prejudiciului produs unui/unor subiecte de drept, în speţă C.N.A.D.N.R. - S.A. - administratorul drumurilor publice aflate în domeniul public al statului. Aşadar, legiuitorul a optat pentru stabilirea pe cale legală a tarifului de despăgubire aferent, în vederea asigurării unei modalităţi eficiente de recuperare a prejudiciului suferit, în considerarea importanţei protejării reţelei de drumuri naţionale din România şi a necesităţii menţinerii acesteia, pentru asigurarea deopotrivă a siguranţei circulaţiei şi a condiţiilor optime pentru desfăşurarea traficului rutier. Ulterior, prin Legea nr. 198/2015, legiuitorul a revenit asupra acestei soluţii legislative, astfel că prevederile referitoare la stabilirea/aplicarea tarifului cu titlu de despăgubire au fost abrogate, atât instituirea modalităţii de recuperare a prejudiciului prin tariful respectiv, cât şi abrogarea acestei modalităţi constituind atribute ale legiuitorului.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.
    11. Curtea observă că prevederile art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 au fost modificate, în substanţa lor, prin art. I pct. 37 din Legea nr. 198/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, lege care a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea, Curtea observă că prevederile anexei nr. 5 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 au fost abrogate prin art. III din Legea nr. 198/2015.
    12. Cu toate acestea, întrucât în cauza dedusă judecăţii instanţei judecătoreşti produc efecte juridice dispoziţiile art. 61 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, în forma anterioară modificării, respectiv abrogării evidenţiate anterior, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 549 din 3 august 2011, urmează a soluţiona excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi de lege, care au următorul cuprins:
    - Art. 61 alin. (3)-(5): "(3) Pe lângă amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fizice şi juridice de către personalul cu atribuţii de inspecţie şi control împuternicit de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru nerespectarea prevederilor referitoare la circulaţia pe drumurile publice cu depăşirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe şi/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, contravenientul are obligaţia de a achita în contul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., respectiv al administratorului drumului, cu titlu de tarif de despăgubire, sumele stabilite potrivit anexei nr. 5.
    (4) Agentul constatator va face menţiune în procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi despre contravaloarea despăgubirii şi modul de achitare a acesteia.
    (5) Sumele încasate cu titlu de tarif de despăgubire, potrivit alin. (3), vor reveni ca venituri proprii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., respectiv administratorului drumului, şi vor fi utilizate în exclusivitate pentru finanţarea lucrărilor de construcţie, modernizare, întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop".
    Anexa nr. 5 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 stabileşte cuantumul tarifului de despăgubire aplicabil pentru încălcarea prevederilor referitoare la circulaţia pe drumurile publice cu depăşirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe şi/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la ordonanţă.
    13. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 61 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 şi ale anexei nr. 5 la acelaşi act normativ stabilesc obligaţia contravenienţilor de a achita sumele stabilite "cu titlu de tarif de despăgubire", pe lângă amenzile prevăzute pentru săvârşirea faptelor calificate drept contravenţii prin Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997. Astfel, pe lângă amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fizice şi juridice pentru nerespectarea prevederilor referitoare la circulaţia pe drumurile publice cu depăşirea masei totale maxime admise, a maselor maxime admise pe axe şi/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la ordonanţa menţionată, contravenientul are obligaţia de a achita cu titlu de tarif de despăgubire sumele stabilite potrivit Anexei nr. 5 la ordonanţă. Sumele încasate cu titlu de tarif de despăgubire reprezintă venituri proprii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., respectiv ale administratorului drumului, utilizate în exclusivitate pentru finanţarea lucrărilor de construcţie, modernizare, întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop.
    15. Astfel, Curtea reţine că o asemenea reglementare dă expresie normei stabilite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit căreia prin actele normative prin care se reglementează contravenţii "se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor".
    16. De asemenea, impunerea achitării concomitente a unei amenzi contravenţionale şi a unui tarif de despăgubire se justifică prin posibilitatea cumulării răspunderii contravenţionale cu răspunderea civilă delictuală. Astfel, dacă în cazul răspunderii contravenţionale se urmăreşte sancţionarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile se tinde la repararea prejudiciului produs unui anumit subiect de drept, în speţă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările şi completările ulterioare, este persoană juridică de interes strategic naţional, care desfăşoară, în principal, activităţi de interes public naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor. Stabilirea pe cale legală a tarifului de despăgubire se impune în vederea asigurării unei modalităţi eficiente de recuperare a prejudiciului suferit, în considerarea importanţei protejării reţelei de drumuri naţionale din România şi a necesităţii menţinerii acesteia într-o stare care să ofere deopotrivă siguranţă circulaţiei şi condiţii optime pentru desfăşurarea traficului rutier.
    17. În ceea ce priveşte aspectele invocate de autorul excepţiei referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate sunt redactate într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă aceste exigenţe, în acord deplin cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, că previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naştere unei rigidităţi excesive a reglementării.
    18. De asemenea, în jurisprudenţa sa, concretizată în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, precum şi hotărârile din 25 mai 1993 şi din 20 mai 1999, pronunţate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei şi Cantoni împotriva Franţei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că însemnătatea noţiunii de "previzibilitate" depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune. Totodată, în considerarea principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. De aceea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte de lege depind de practică, astfel că funcţia decizională acordată instanţelor de judecată serveşte tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent.
    19. În plus, Curtea observă că o soluţie legislativă similară constând în obligarea contravenientului la plata unui tarif cu titlu de despăgubire, pe lângă suma reprezentând amenda contravenţională, se regăsea şi în conţinutul prevederilor art. 8 alin. (3) şi ale anexei nr. 4 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Aceste prevederi de lege au fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2012, Decizia nr. 651 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 21 august 2012).
    20. Distinct de acestea, Curtea precizează că stabilirea incidenţei şi aplicării, în speţă, a legii contravenţionale mai favorabile - Legea nr. 198/2015, care a modificat soluţia legislativă cuprinsă de prevederile de lege criticate reprezintă atributul exclusiv al instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei.
    21. În final, referitor la dispoziţiile art. 11 şi art. 20 din Constituţie, Curtea constată că, în absenţa invocării unui act juridic internaţional privind drepturile fundamentale ale omului, în raport de care prevederile de lege criticate ar fi în contradicţie, aceste norme din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză.

    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Vlase International - S.R.L. din comuna Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 4.693/312/2014 al Tribunalului Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

                PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                 Simina Popescu

                                     -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor