Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 563 din 29 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 2^1 si art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 6 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Simion Ferescu în Dosarul nr. 14.827/325/2011 al Judecãtoriei Timişoara şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.010D/2011.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.011D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Iulian Tãmaş în Dosarul nr. 12.441/325/2011 al Judecãtoriei Timişoara.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.010D/2011 şi nr. 1.011D/2011 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Autorul excepţiei aratã cã nu se opune conexãrii dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile pentru conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 1.011D/2011 la Dosarul nr. 1.010D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicitã admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în faţa Judecãtoriei Timişoara, şi depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 13 iulie 2011, pronunţate în dosarele nr. 14.827/325/2011 şi nr. 12.441/325/2011, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Simion Ferescu şi Iulian Tãmaş cu ocazia soluţionãrii plângerilor împotriva unor ordonanţe ale procurorului de aplicare a unor amenzi judiciare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã încalcã egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât, în situaţia în care, în timpul urmãririi penale, procurorul dispune aplicarea unei amenzi judiciare, persoana interesatã poate solicita examinarea legalitãţii şi temeiniciei mãsurii doar pe cale administrativã, de cãtre procurorul ierarhic superior celui care a dispus sancţiunea. Considerã cã, în funcţie de momentul procesual în care survine sancţiunea, tratamentul juridic aplicat persoanelor care sãvârşesc abateri judiciare este discriminatoriu, fiind dezavantajate cele faţã de care mãsura se dispune în cursul urmãrii penale în raport cu cele faţã de care mãsura intervine în faza de judecatã.
Judecãtoria Timişoara apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorii excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului precizeazã cã îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 901/2008, nr. 734/2009, nr. 1.211/2009, nr. 1.431/2009, nr. 769/2010, nr. 62/2012, nr. 231/2012 şi nr. 233/2012, în sensul cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, şi ale art. 278^1 alin. 1 din acelaşi cod, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 278 alin. 2^1 : "Plângerea formulatã împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilã.";
- Art. 278^1 alin. 1: "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi a prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.232 din 22 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, Curtea a respins, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 şi art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, reţinând cã amenda judiciarã se aplicã de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã, iar persoana amendatã pentru sãvârşirea unei abateri judiciare poate cere emitentului reducerea sau scutirea de amendã. Critica autorului excepţiei este fundamentatã pe ideea încãlcãrii dreptului la un proces echitabil, întrucât aceeaşi autoritate care a aplicat sancţiunea este chematã sã hotãrascã şi cu privire la reducerea amenzii judiciare sau scutirea de aceasta, partea interesatã neavând posibilitatea de a contesta în faţa judecãtorului ordonanţa procurorului prin care i s-a respins plângerea.
Astfel, Curtea a statuat cã autorul excepţiei, pornind de la principii general valabile pentru o judecatã pe fondul cauzei, le extinde în mod eronat şi la incidentele procedurale ce se pot ivi pe parcursul soluţionãrii litigiului. Or, nu poate fi pus semnul egalitãţii între cele douã situaţii. Dimpotrivã, s-ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dacã pentru orice mãsurã sau act care în esenţã dinamizeazã procesul penal ar fi posibilã o contestare imediatã.
În plus, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a adoptat o atitudine flexibilã referitor la judecarea unei cauze de cãtre o instanţã imparţialã, sens în care s-a cristalizat, pânã la proba contrarie, criteriul imparţialitãţii personale a magistratului vizat.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, prin Decizia nr. 62 din 31 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, Curtea, respingând, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii de lege, a reţinut cã posibilitatea formulãrii plângerii împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, constituie o garanţie procesualã, iar rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 2^1, introdus în Codul de procedurã penalã prin Legea nr. 202/2010, are ca scop asigurarea celeritãţii soluţionãrii cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiţie. În acest sens, Curtea a statuat cã, în faza de urmãrire penalã, legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât şi pentru eliminarea unor garanţii procesuale, precum cea din speţã, cu condiţia ca actele organelor de urmãrire penalã sã poatã fi cenzurate de instanţa de judecatã. Or, în cazul de faţã, rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedurã penalã, nu înlãturã dreptul pãrţii interesante de a formula plângere, în condiţiile art. 278^1 alin. 1, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei de clasare şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecãţii propriu-zise şi de cãile de atac prevãzute de lege în cazul trimiterii în judecatã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã, inclusiv în ceea ce priveşte invocarea art. 16 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Simion Ferescu şi Iulian Tãmaş în dosarele nr. 14.827/325/2011 şi nr. 12.441/325/2011 ale Judecãtoriei Timişoara.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
