Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 562 din 16 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 562 din 16 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 929 din 19 decembrie 2014

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean             - preşedinte
    Toni Greblă                  - judecător
    Petre Lăzăroiu               - judecător
    Mircea Ştefan Minea          - judecător
    Daniel Marius Morar          - judecător
    Mona-Maria Pivniceru         - judecător
    Tudorel Toader               - judecător
    Puskas Valentin Zoltan       - judecător
    Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de George Grossu în Dosarul nr. 10.381/3/2010* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 283D/2014 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepţiei, asistat de avocat Daciana Popa, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că părţile lipsă, respectiv Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, au transmis la dosarul cauzei puncte de vedere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 505D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi ale art. 34 din Legea nr. 165/2013, excepţie ridicată de Victor Adrian Dragu în Dosarul nr. 9.264/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că aceleaşi entităţi menţionate mai sus au depus, în calitate de părţi, şi în acest dosar puncte de vedere având conţinut identic, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Preşedintele Curţii, având în vedere identitatea parţială dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor. Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menţionate. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 505D/2014 la Dosarul nr. 283D/2014, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 283D/2014. Acesta, prin reprezentantul său convenţional, susţine că prevederile art. 4 teza a doua, raportat la art. 34 din Legea nr. 165/2013, aplicându-se deopotrivă atât cererilor de restituire înaintate organelor competente, cât şi cauzelor în materia restituirii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, fără a distinge între etapele în care fiecare dintre acestea se află, respectiv proceduri administrative sau judiciare, contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 21 şi art. 44 din Constituţie. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în această materie a Curţii Constituţionale. În plus, menţionează că nu se poate susţine încălcarea art. 44 din Constituţie, de vreme ce cadrul legislativ aplicabil domeniului restituirilor asigură garanţiile necesare realizării dreptului de proprietate.

                                     CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    10. Prin Încheierea din 3 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.381/3/2010*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a viii-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de George Grossu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului promovat de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei judecătoreşti prin care a fost admisă acţiunea reclamantului, instanţa de judecată obligând pârâta să desemneze un evaluator căruia să îi transmită dosarul de despăgubire în cauză, aferent dispoziţiei emise de primarul municipiului Bucureşti, în vederea întocmirii raportului de evaluare şi să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire în termen de 30 de zile de la data întocmirii raportului de evaluare.
    11. Prin Încheierea din 31 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 9.264/2/2012*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a viii-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Victor Adrian Dragu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei prin care aceasta din urmă a fost obligată să desemneze un evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare şi să emită, în consecinţă, decizia care să conţină titlul de despăgubire.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2), art. 21, art. 44 şi ale art. 53, astfel cum acestea trebuie interpretate şi analizate în concordanţă cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    13. În esenţă se arată că aplicarea art. 4 din Legea nr. 165/2013, inclusiv cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate în mod abuziv aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a acestei legi, are ca efect "obligarea proprietarilor la parcurgerea unei noi proceduri administrative şi anularea tuturor demersurilor judiciare" desfăşurate sub imperiul legilor anterioare, ceea ce afectează siguranţa circuitului civil şi principiile fundamentale ale statului de drept şi echivalează cu nesocotirea principiului neretroactivităţii legii, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate. La reglementarea legii examinate, legiuitorul nu a avut în considerare şi regimul juridic aplicabil cauzelor pendinte în materia imobilelor naţionalizate, creându-se ab initio premisele lipsei de coerenţă în practica judecătorească, concretizată în soluţii fie de excludere a unor cauze de la aplicarea legii, fie de includere artificială şi nejustificată a altora. Se mai arată că natura termenelor prevăzute de legea criticată, precum şi soluţia legiuitorului de a transfera competenţa soluţionării cauzelor pendinte în materia restituirii imobilelor din sfera controlului judiciar în cea a procedurilor administrative ignoră cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, referitoare la identificarea unui remediu mai rapid problemelor de la nivel naţional în această materie.
    14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu sunt contrare normelor constituţionale invocate.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, inadmisibilă, deoarece textul legal criticat a fost declarat neconstituţional prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014.
    17. Preşedintele celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie, pe de o parte, prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 4 şi ale art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, modificată şi completată prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Analizând motivarea autorilor excepţiei, dar şi circumstanţele litigiilor, Curtea constată că obiectul excepţiei îl constituie, în realitate, prevederile art. 4 teza a doua raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, care au următorul conţinut:
    - Art. 4 teza a doua: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.";
    - Art. 34 alin. (1): "(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni."
    20. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei puterilor şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) cu referire la dreptul de acces la instanţă şi dreptul părţilor la un proces echitabil şi soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, ale art. 44 - Proprietatea privată şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale", excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă, având în vedere faptul că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după momentul sesizării Curţii Constituţionale.
    22. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în speţa dedusă soluţionării, atât instanţa de judecată, cât şi alte autorităţi/entităţi implicate în aplicarea legii urmează să respecte deciziile Curţii Constituţionale atât sub aspectul dispozitivului, cât şi sub cel al considerentelor pe care acestea se sprijină. Altfel spus, dispoziţiile legale criticate vor fi interpretate şi aplicate direct în conformitate cu cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, având în vedere că prin această decizie a fost stabilită în mod definitiv şi general obligatoriu modalitatea de interpretare constituţională a textului ce constituie obiectul excepţiei. Aşadar, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale (de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20), deciziile anterioare de constatare a neconstituţionalităţii reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de George Grossu şi de Victor Adrian Dragu în dosarele nr. 10.381/3/2010* şi, respectiv, nr. 9.264/2/2012* ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                          Claudia-Margareta Krupenschi

                                     ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 562 din 16 octombrie 2014

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"