Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 558 din 3 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ray Invest Com" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 577/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.511D/2010. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.225D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicatã de Fundaţia Distinct în Dosarul nr. 29.261/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.511D/2010 şi nr. 4.225D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 4.225D/2010 la Dosarul nr. 3.511D/2010, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 8 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 577/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ray Invest Com" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin. Prin Încheierea din 7 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 29.261/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Fundaţia Distinct. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã cã dispoziţiile criticate prin care se instituie scutirea de la plata taxei de timbru pentru anumite instituţii publice încalcã prevederile constituţionale ale art. 16, 21, 24, 53 şi 124. Astfel, în funcţie de calitatea reclamantului se impune un tratament discriminatoriu, instituţiile publice beneficiind de un tratament preferenţial, de naturã sã afecteze însuşi caracterul echitabil al procesului. Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu urmãtorul conţinut: "Sunt scutite de taxa judiciarã de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv cãile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţionalã, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesualã a acestora, când au ca obiect venituri publice." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocã prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apãrare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124 - Înfãptuirea justiţiei. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru s-a mai pronunţat prin numeroase decizii. Astfel, prin Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, Curtea a statuat cã principiul egalitãţii prevãzut de Legea fundamentalã nu poate ca, prin extensie, sã primeascã semnificaţia unei egalitãţi între cetãţeni şi autoritãţile publice. Aşa cum rezultã din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetãţenii se bucurã de drepturile prevãzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autoritãţilor publice, în timp ce autoritãţile publice exercitã atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. În ceea ce priveşte scutirea autoritãţilor publice care intrã sub incidenţa textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte mãsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizãrii creanţelor bugetare, aceasta are o justificare obiectivã şi raţionalã în faptul cã autoritãţile respective - beneficiari de alocaţii bugetare -, fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective fãcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd ca autoritãţile în cauzã sã fie obligate (formal) sã plãteascã din buget o taxã care revine aceluiaşi buget. Referitor la critica de neconstituţionalitate bazatã pe susţinerea cã se încalcã dreptul de liber acces la justiţie, Curtea a reţinut cã aceasta este neîntemeiatã, întrucât nici dispoziţiile constituţionale ale art. 21 şi nici cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu exclud stabilirea unor condiţii în legãturã cu introducerea acţiunilor în justiţie, între care şi aceea a plãţii unor taxe, aşa cum niciuna dintre aceste prevederi nu stabileşte gratuitatea serviciului public al justiţiei. De altfel, prin Decizia nr. 1.394 din 16 decembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 11 februarie 2009, Curtea a statuat cã plata unor taxe sau impozite reprezintã o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor, prevãzutã în art. 56 alin. (1) din Legea fundamentalã, în conformitate cu care aceştia au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Or, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind aşadar la latitudinea legiuitorului sã stabileascã scutiri de taxe sau impozite având în vedere situaţii diferite, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere principiului egalitãţii în drepturi. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ray Invest Com" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 577/299/2009 şi de Fundaţia Distinct în Dosarul nr. 29.261/299/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2011.
