Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 558 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.059 din 26 noiembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 189/2000 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea <>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, excepţie ridicatã de Maria Bãlan în Dosarul nr. 7.269/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei. Lipseşte Casa Judeţeanã de Pensii Iaşi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, autorul excepţiei evocã aspecte ce ţin de situaţia de fapt, considerând cã dispoziţiile <>Decretului-lege nr. 118/1990 au fost aplicate în mod arbitrar de cãtre instanţa de judecatã. Depune note scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiatã. Astfel, aratã cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate criticã modul de aplicare a dispoziţiilor <>art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 . Apreciazã cã prevederile de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât acestea nu instituie privilegii sau discriminãri pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie juridicã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 7.269/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 189/2000 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea <>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, excepţie ridicatã de Maria Bãlan în cadrul unui litigiu de contencios administrativ.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine cã <>Legea nr. 189/2000 , prin încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, cuprinde dispoziţii contrare principiului egalitãţii în drepturi a tuturor cetãţenilor, întrucât nu asigurã ca "atât cetãţenii români din stânga Prutului, cât şi din dreapta Prutului, care au fost persecutaţi etnic, sã beneficieze în mod egal de prevederile <>Legii nr. 189/2000 ".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>Legii nr. 189/2000 sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã nu vizeazã compatibilitatea actului normativ contestat cu dispoziţiile constituţionale, ci interpretarea acestuia de cãtre instanţa de judecatã.
Invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv <>Decizia nr. 134/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 7 mai 2003, şi <>Decizia nr. 107/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc atingere principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, aceste dispoziţii aplicându-se tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementatã de ipoteza normei juridice, fãrã privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare. Opţiunea legiuitorului de a acorda reparaţii numai persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România nu contravine principiului nediscriminãrii, întrucât "statului român nu îi revine nici o obligaţie faţã de cetãţenii români asupra cãrora au fost exercitate mãsuri politice sau dispoziţii abuzive de autoritãţile altor state, în afara teritoriului sãu".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Conform actului de sesizare, critica de neconstituţionalitate vizeazã <>Legea nr. 189/2000 . Materia a fost şi este reglementatã primar de <>Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , care prin <>Legea de aprobare nr. 189/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 noiembrie 2000, a fost în totalitate modificatã, transformând-o dintr-un act normativ modificator al <>Decretului-lege nr. 118/1990 într-un act normativ de reglementare primarã de sine stãtãtoare. Cu acest prilej a fost modificat şi titlul ordonanţei în "Ordonanţã privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice".
Deşi, formal, critica priveşte actul normativ în ansamblu, observãm cã, în conţinut, aceasta se referã doar la modul de stabilire a categoriilor de persoane beneficiare ale drepturilor acordate, ceea ce constituie obiect de reglementare al <>art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , astfel cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 586/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 7 noiembrie 2002, şi prin <>Legea nr. 323/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 13 iulie 2004. Astfel, numai acest articol constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, care are urmãtorul conţinut: "Beneficiazã de prevederile prezentei ordonanţe persoana, cetãţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, dupã cum urmeazã:
a) a fost deportatã în ghetouri şi lagãre de concentrare din strãinãtate;
b) a fost privatã de libertate în locuri de detenţie sau în lagãre de concentrare;
c) a fost refugiatã, expulzatã sau strãmutatã în altã localitate;
d) a fãcut parte din detaşamentele de muncã forţatã;
e) a fost supravieţuitoare a trenului morţii;
f) este soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, dacã ulterior nu s-a recãsãtorit;
g) a fost evacuatã din locuinţa pe care o deţinea."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, care au urmãtorul cuprins: "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinţã, urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
<>Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 este un act normativ cu caracter reparatoriu, care prevede acordarea unor drepturi cetãţenilor români persecutaţi pe motive etnice de regimurile instaurate în România în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945.
Articolul 1 din ordonanţã stabileşte categoriile de cetãţeni care beneficiazã de prevederile acestui act normativ, în raport cu modalitãţile şi condiţiile în care au fost persecutaţi. Stabilirea drepturilor ce se acordã cu caracter reparatoriu şi a persoanelor beneficiare ţine de opţiunea liberã a legiuitorului, cu condiţia sã nu instituie tratament juridic diferit pentru persoane care se aflã în situaţii identice.
Textul de lege examinat nu conţine dispoziţii prin care s-ar institui privilegii sau discriminãri. Toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie beneficiazã de aceleaşi drepturi. Stabilirea faptului dacã o persoanã sau alta se încadreazã ori nu în vreuna dintre mãsurile de persecuţie prevãzute în ipoteza normei juridice reprezintã o problemã de aplicare a legii, de competenţa exclusivã a instanţei judecãtoreşti.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, excepţie ridicatã de Maria Bãlan în Dosarul nr. 7.269/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
