Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 558 din 16 decembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 25 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Focus Company" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.672/2004 al Judecãtoriei Gherla.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens aratã cã instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, statuând, prin <>Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, cã acestea sunt constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 septembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.672/2004, Judecãtoria Gherla a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Focus Company" - S.R.L.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţia de lege criticatã este constituţionalã numai în mãsura în care se referã la situaţiile în care cel ce solicitã restabilirea situaţiei anterioare a dobândit în mod licit bunurile care au fãcut obiectul executãrii silite desfiinţate. Dispoziţiile de lege criticate nu fac distincţie între cei care au dobândit în mod legal bunurile şi cei care le-au dobândit prin acte frauduloase sau prin acte care au fost desfiinţate ca urmare a unor hotãrâri judecãtoreşti, contravenind astfel dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi la cele referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului.
Judecãtoria Gherla considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile de lege criticate vizeazã dreptul persoanei interesate la restabilirea situaţiei anterioare atât sub aspectul material, cât şi sub cel procesual. Atât în sens material, cât şi în sens procesual orice drept trebuie sã fie exercitat cu bunã-credinţã şi conform scopului în vederea cãruia a fost prevãzut de lege, intrând în caz contrar în domeniul abuzului de drept. Prin urmare, prin intermediul instituţiei juridice a abuzului de drept şi al cãilor legale de combatere a oricãrui astfel de abuz, pot fi evitate situaţiile la care se referã autorul excepţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã textul legal criticat reprezintã o expresie a aplicãrii dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (1) din Legea fundamentalã, garantându-se, astfel, desfãşurarea procedurii de executare silitã, cu respectarea legii şi a Constituţiei. Dând expresie aplicãrii dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, care dispun cã procedura de judecatã este prevãzutã numai prin lege, prevederile criticate fac parte din normele ce consacrã incidente care temporizeazã procedura de executare silitã, reglementând o situaţie cu mare aplicabilitate practicã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, faţã de art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, aratã cã dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc dreptul pãrţilor interesate de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime. Întoarcerea executãrii are loc ca urmare a desfiinţãrii titlului executoriu sau a executãrii silite înseşi, dispuse de instanţa de judecatã în cadrul unui proces în care pãrţile au avut posibilitatea de a se apãra şi a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã într-o societate democraticã procesul echitabil. Aceste prevederi sunt norme de procedurã şi reprezintã opţiuni ale legiuitorului, conforme cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt cele prevãzute numai de lege. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi ale art. 44 alin. (1) din Constituţie, aratã cã acestea nu au relevanţã în cauza dedusã controlului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, introdus prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.
Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut: "În toate cazurile în care se desfiinţeazã titlul executoriu sau însãşi executarea silitã, cel interesat are dreptul la întoarcerea executãrii, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 21 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (1) din Constituţia României, ce au urmãtorul conţinut:
- Art. 21 alin. (1): "Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime." ;
- Art. 44 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã a mai fost sesizatã de aceeaşi instanţã judecãtoreascã, pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, critica de neconstituţionalitate având o motivare identicã. Cu acel prilej instanţa de contencios constituţional a respins excepţia de neconstituţionalitate, statuând, prin <>Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, cã dispoziţiile art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale. Totodatã, Curtea a statuat cã dispoziţiile art. 404^1 din Codul de procedurã civilã se referã exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însãşi executarea silitã. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusã numai de instanţa judecãtoreascã, în urma examinãrii temeiniciei şi legalitãţi lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executãrii, de asemenea, numai instanţele judecãtoreşti sunt competente sã stabileascã dacã cel care o solicitã este sau nu îndreptãţit sã obţinã restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silitã. În aceastã privinţã art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã prevede cã "Bunurile asupra cãrora s-a fãcut executarea se vor restitui celui îndreptãţit".
Creditorul are dreptul neîngrãdit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silitã a acestora. Debitorul şi orice altã persoanã interesatã au dreptul sã conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silitã însãşi. Încãlcarea unor drepturi sau libertãţi, precum şi existenţa ori inexistenţa intereselor legitime nu pot fi prejudecate, iar legea nu trebuie sã distingã sub aceste aspecte, stabilind doar drepturile şi obligaţiile pãrţilor litigante.
Atât considerentele, cât şi soluţia pronunţate în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Focus Company" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.672/2004 al Judecãtoriei Gherla.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 decembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
