Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 557 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 557 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 623 din 17 august 2015

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean        - preşedinte
    Valer Dorneanu          - judecător
    Petre Lăzăroiu          - judecător
    Mircea Ştefan Minea     - judecător
    Daniel Marius Morar     - judecător
    Mona-Maria Pivniceru    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan  - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu   - judecător
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Maria Cumpănaşu şi Tudora Drăcea în Dosarul nr. 5.575/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 201D/2015.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

                                     CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 3.440 din 15 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.575/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, aprobată prin Legea nr. 28/2014. Excepţia a fost ridicată de reclamantele Maria Cumpănaşu şi Tudora Drăcea în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect constatarea refuzului nejustificat al pârâtei Curtea de Apel Craiova în soluţionarea favorabilă a cererilor privind plata indemnizaţiilor de pensionare egale cu 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare şi obligarea la plata acestora, iar în caz de neexecutare, obligarea la dobândă legală penalizatoare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi (2) coroborate cu art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi celor ale art. 124 alin. (3) din Constituţie. În acest sens, arată că, potrivit art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii şi procurorii cu o vechime continuă în magistratură de 20 ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare care se impozitează potrivit legii. Totodată, potrivit art. 74 alin. (2) din aceeaşi lege, drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât pentru cazurile prevăzute de Legea nr. 303/2004. Consideră că drepturile prevăzute de lege sunt componente ale statutului judecătorului şi ale independenţei justiţiei, iar printre drepturile stabilite de statutul magistraţilor sunt: dreptul la remuneraţie, la asigurarea unor măsuri speciale de protecţie, dreptul la indemnizaţia acordată la data ieşirii la pensie, dreptul la pensia specială, drepturi prevăzute pentru a garanta independenţa judecătorului. Or, dreptul la indemnizaţie are acelaşi regim ca şi pensia specială în privinţa căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 şi prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, în sensul că aceasta nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv. Regimul juridic al indemnizaţiei stabilit de lege, în sensul că acest drept se acordă o singură dată în cursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează potrivit legii, denotă o dată în plus că dreptul la plata indemnizaţiei în discuţie este element component al statutului magistratului. Luând în considerare statutul judecătorilor, scopul acordării indemnizaţiei la data pensionării magistratului este acela de a asigura independenţa, precum şi de a compensa în mod parţial restricţiile impuse prin lege. Aşadar, prin suspendarea aplicării dispoziţiilor speciale din Legea nr. 303/2004 se aduce atingere statutului magistraţilor şi independenţei acestora.
    6. De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi principiul egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 din Constituţie, deoarece acestea au în vedere numai o parte din beneficiarii dreptului reglementat de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, respectiv magistraţii care se pensionează, nu şi judecătorii şi procurorii care sunt eliberaţi din funcţie pentru alte motive care nu le sunt imputabile, legiuitorul nefolosind sintagma "eliberarea din funcţie". Astfel, se creează discriminare între magistraţii care se pensionează şi cei care sunt eliberaţi din funcţie pentru alte motive neimputabile.
    7. Totodată, arată că prevederile de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece neacordarea indemnizaţiei în discuţie nu poate fi justificată de ameninţarea adusă bugetului de stat, iar măsura nu poate fi considerată de natură a menţine un just echilibru între interesele generale şi protejarea dreptului de proprietate al persoanei interesate.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 291 din 23 mai 2013.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, care au următorul conţinut: "În anul 2014 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă."
    13. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată coroborate cu art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private, precum şi celor ale art. 124 alin. (3) potrivit cărora "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii".
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, şi prin Decizia nr. 331 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a acestora. Prin Decizia nr. 331 din 30 aprilie 2015, paragraful 13, Curtea a reţinut jurisprudenţa sa potrivit căreia indemnizaţiile acordate cu prilejul ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional.
    15. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin aceeaşi decizie, paragraful 14, Curtea a amintit jurisprudenţa sa, potrivit căreia situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. De asemenea, Curtea a reţinut că ajutoarele ori indemnizaţiile la care se referă art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice nu fac parte din această categorie de drepturi, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală.
    16. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    17. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituţie raportată la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece, aşa cum a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa, ajutoarele ori indemnizaţiile la care se referă textul de lege criticat nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală.
    18. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale şi economice, de o amplă marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a actului. În acest sens este Decizia din 4 septembrie 2012 cu privire la Cererea nr. 57.265/08 introdusă de Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 41. De asemenea, prin Decizia din 7 mai 2013 cu privire la Cererile nr. 57665/12 şi nr. 57657/12 introduse de Ioanna Koufaki şi Adedy împotriva Greciei, paragraful 31, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că statele părţi ale Convenţiei se bucură de o largă marjă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale şi că o hotărâre privind neaplicarea unor legi, hotărâre luată pentru a echilibra cheltuielile şi veniturile bugetare, implică aspecte politice, economice şi sociale pe care autorităţile naţionale sunt în mare măsură să le aprecieze, cu excepţia situaţiei în care aceste măsuri sunt lipsite de fundament rezonabil.
    19. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 124 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine că neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu poate conduce la afectarea statutului constituţional al judecătorilor şi procurorilor. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, indemnizaţiile acordate cu prilejul ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional, drept pentru care legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora.
    20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind existenţa unei discriminări între magistraţii care ies la pensie şi magistraţii eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, sub aspectul acordării - în opinia autorilor excepţiei - a indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 numai pentru aceştia din urmă, Curtea reţine că această critică este neîntemeiată, de vreme ce, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, în anul 2014 nu se acordă "ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă". Prin urmare, indiferent de motivul încetării raporturilor de serviciu, indemnizaţia prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu se acordă în anul 2014, potrivit prevederilor de lege criticate.

    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Cumpănaşu şi Tudora Drăcea în Dosarul nr. 5.575/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 iulie 2015.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Ioana Marilena Chiorean

                                   ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 557 din 16 iulie 2015

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"