Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 556 din 3 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2), (2^1) si (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 610 din 30 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mica Industrie" - S.A. din Iaşi, prin lichidator judiciar "Express Lichidator" I.U.P.R. din Iaşi, în Dosarul nr. 8.236/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã şi faliment.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã partea Societatea Comercialã "Mica Industrie" - S.A. din Iaşi, prin lichidator judiciar "Express Lichidator" I.U.P.R. din Iaşi, a depus o cerere scrisã prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Preşedintele acordã cuvântul procurorului, care se opune cererii de amânare. Curtea, având în vedere data sesizãrii sale, respectiv 23 iunie 2010, constatã cã autorul excepţiei a avut suficient timp pentru angajarea unui apãrãtor, astfel încât respinge cererea de amânare formulatã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 401 din 23 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 8.236/99/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã şi faliment a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Excepţia a fost invocatã de Societatea Comercialã "Mica Industrie" - S.A. din Iaşi, prin lichidator judiciar "Express Lichidator" I.U.P.R. din Iaşi, într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri de înlocuire a lichidatorului judiciar şi de continuare a procedurii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 contravin principiului egalitãţii tuturor persoanelor în faţa justiţiei, întrucât stabilesc desemnarea administratorului judiciar sau lichidatorului de cãtre creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor, iar nu de majoritatea creditorilor înscrişi în tabelul de creanţe al societãţii debitoare.
Cu privire la art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006, autorul excepţiei considerã cã acesta încalcã principiul colectivitãţii, al unicitãţii şi caracterului consensual al procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului, precum şi principiul egalitãţii în faţa legii, având în vedere faptul cã legiuitorul a optat pentru criteriul valorii creanţelor, iar nu pentru cel al numãrului creditorilor.
Referitor la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, autorul considerã cã obligaţia pãrţilor de a se abona la Buletinul procedurilor de insolvenţã, precum şi termenul scurt de 3 zile restrâng accesul liber la justiţie.
Cu privire la critica art. 19 din lege în integralitatea sa, autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, venind în contradicţie cu art. 44 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, întrucât numirea administratorului judiciar de cãtre judecãtorul-sindic, numai la propunerea creditorului majoritar a cãrui creanţã depãşeşte 50% din valoarea totalã a creanţelor unei societãţi comerciale, este lãsatã la latitudinea unei persoane care dã dovadã de pasivitate şi toleranţã oficialã şi care, în mãsura în care are interese, poate subevalua bunurile patrimoniale, în detrimentul celorlalţi creditori.
Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã şi faliment, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 19 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Analizând motivele invocate de autorul excepţiei, Curtea constatã cã, în realitate, obiectul acesteia îl constituie doar prevederile art. 19 alin. (2), (2^1) şi (3) din Legea nr. 85/2006, texte de lege care au urmãtorul conţinut: "(2) La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei şedinţe a adunãrii creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. În cazul în care remuneraţia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilitã de cãtre judecãtorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvenţã. Creditorii pot decide sã confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de cãtre judecãtorul-sindic.
(2^1) Creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor poate sã decidã, fãrã consultarea adunãrii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sã confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupã caz, lichidatorul provizoriu şi sã îi stabileascã remuneraţia.
(3) Creditorii pot contesta la judecãtorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevãzutã la alin. (2) şi (2^1), în termen de 3 zile de la data publicãrii acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţã. Judecãtorul va soluţiona, de urgenţã şi deodatã, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, dupã caz, va solicita adunãrii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 4 alin. (2) referitor la unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privatã, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124 privind înfãptuirea justiţiei din Constituţie şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând cã acestea sunt constituţionale.
Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, a stabilit în privinţa art. 19 alin. (2) şi (2^1) din Legea nr. 85/2006, cã opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu cel al numãrului creditorilor, este justificatã de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în mãsura în care repartizarea sumelor ce rezultã din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii sã fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numãrul creditorilor.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat cã soluţia legislativã criticatã, şi anume posibilitatea creditorului ce deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor de a desemna, fãrã consultarea adunãrii creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificatã şi nu contravine principiului egalitãţii în faţa legii, prevãzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie.
În ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor, ceea ce face inutilã consultarea adunãrii creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotãrârea s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specialã prevãzutã de lege, şi anume numai cu votul acestui creditor ce deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor.
Totodatã, Curtea a reţinut cã, potrivit art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, judecãtorul-sindic confirmã, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de creditorul ce deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor, iar - în conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 19 din aceeaşi lege ceilalţi creditori pot contesta la judecãtorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului, în termen de 3 zile de la data publicãrii acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţã. Prin urmare, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 nu contravin prevederilor art. 21 din Legea fundamentalã.
Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, raportatã la prevederile art. 21 din Constituţie şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea a reţinut cã din prevederile Legii privind procedura insolvenţei reiese regula citãrii pãrţilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţã, publicaţie editatã de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocãrilor, notificãrilor şi comunicãrilor actelor de procedurã efectuate de instanţele judecãtoreşti, administratorul judiciar/lichidator dupã deschiderea procedurii prevãzute de legea insolvenţei. Totodatã, excepţiile de la aceastã regulã au fost instituite în cazurile strict şi limitativ prevãzute, şi anume în art. 7 şi 8 din lege.
Curtea a constatat cã liberul acces la justiţie, consacrat prin prevederile art. 21 din Legea fundamentalã, nu este un drept absolut, legiuitorul putând sã prevadã anumite condiţionãri în vederea unei bune administrãri a justiţiei, având, evident, o justificare rezonabilã şi proporţionalã cu obiectivul propus.
Astfel, faptul cã împotriva deciziei creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor de a desemna, fãrã consultarea adunãrii creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesaţi pot face contestaţie la judecãtorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicãrii acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvenţã, îşi gãsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi are drept scop asigurarea desfãşurãrii cu celeritate a acesteia. Obligaţia care decurge pentru pãrţi în acest caz, şi anume aceea de a se abona la Buletinul procedurilor de insolvenţã, precum şi termenul scurt, de 3 zile, prevãzut de dispoziţiile de lege criticate nu pot fi privite ca aducând o restrângere accesului liber la justiţie, din moment ce chiar prevederile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 dau posibilitatea creditorilor interesaţi de a promova o contestaţie pentru motive de nelegalitate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia pronunţatã prin decizia menţionatã, cât şi considerentele acesteia sunt valabile şi în prezenta cauzã, inclusiv în privinţa art. 44 din Constituţie.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2), (2^1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mica Industrie" - S.A., prin lichidator judiciar "Express Lichidator" I.U.P.R. din Iaşi, în Dosarul nr. 8.236/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã şi faliment.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
