Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 556 din 14 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, coroborate cu dispozitiile art. 55 alin. (1), (2), (3) si alin. (5) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 2 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , excepţie ridicatã de Luo Caijun în Dosarul nr. 10.262/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.427D/2008 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Liu Xiaomao în Dosarul nr. 9.277/2/2006 al aceleiaşi instanţe.
Şi în acest dosar, în urma apelului nominal, se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 2.427D/2008 la Dosarul nr. 2.226D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin deciziile nr. 3.439 şi nr. 3.438 din 14 octombrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 10.262/2/2006 şi nr. 9.277/2/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat împotriva încheierilor prin care Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibile, cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 şi a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea acestor excepţii. Excepţiile au fost ridicate de Luo Caijun şi Liu Xiaomao în cauze având ca obiect anularea dispoziţiilor de pãrãsire de cãtre aceştia a teritoriului României, emise de Oficiul Român pentru Imigrãri, şi obligarea acestei autoritãţi la prelungirea dreptului de şedere în scopul desfãşurãrii de activitãţi comerciale.
În motivãrile excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut similar, se susţine cã se încalcã principiul neretroactivitãţii legii şi dreptul la un proces echitabil, întrucât, stabilind imperativ ca toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 56/2007 sã fie soluţionate potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , astfel cum aceasta a fost modificatã prin legea amintitã, solicitantul este pus în situaţia de a nu avea câştig de cauzã. Aceasta, deoarece noile condiţii ce trebuie îndeplinite pentru obţinerea prelungirii dreptului de şedere sunt mult mai restrictive.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat cã cererea privind excepţia de neconstituţionalitate este admisibilã şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale, fãrã sã îşi exprime opinia cu privire la constituţionalitatea textelor de lege criticate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate sunt neîntemeiate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate nu conţin nicio dispoziţie cu caracter retroactiv şi nici nu încalcã dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
În ceea ce priveşte actul de sesizare a Curţii Constituţionale, deşi acesta îl reprezintã o decizie pronunţatã în soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilã a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate în cauzã, sesizarea poate fi consideratã legalã, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu a fãcut o judecatã pe fondul cauzei, ci s-a pronunţat numai asupra admisibilitãţii cererii reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, acesta fiind chiar obiectul recursului.
Prin urmare, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- <>Art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 : "Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate potrivit prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege.";
- Art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , astfel cum a fost modificat şi completat prin <>art. I. pct. 42 din Legea nr. 56/2007 şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 55/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007: "(1) Strãinului intrat în România în scopul desfãşurãrii de activitãţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporarã, în urmãtoarele condiţii:
a) are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Strãine;
b) deţine legal spaţiul pentru sediul social;
c) este acţionar sau asociat al societãţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;
d) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacã este acţionar, şi 500 euro lunar, dacã este asociat.
(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporarã se pot acorda dacã strãinul îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) activitatea societãţii comerciale se desfãşoarã în conformitate cu planul de afaceri;
b) obiectul activitãţii desfãşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c) deţine legal spaţiul pentru sediul social;
d) este acţionar sau asociat al societãţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;
e) investiţia este concretizatã fie în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel puţin 15 locuri de muncã, în cazul acţionarului, şi 10, în cazul asociatului. În cazul creãrii de locuri de muncã, acestea trebuie sã fie încadrate cu persoane angajate cu normã întreagã de muncã, în condiţiile legii;
f) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacã este acţionar, şi 500 euro lunar, dacã este asociat, obţinute din activitatea desfãşuratã pe teritoriul României.
(3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevãzute în prezentul articol se face cu urmãtoarele documente:
a) planul de afaceri avizat de Agenţia Românã pentru Investiţii Strãine;
b) documentele care atestã cã activitatea se desfãşoarã în conformitate cu planul de afaceri;
c) certificatul constatator, din care sã rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societãţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecatã, durata de funcţionare a societãţii comerciale;
d) înscrierile de menţiuni prevãzute de lege, corespunzãtoare modificãrilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societãţii comerciale;
e) certificatul cuprinzând principalii indicatori economico-financiari, emis de instituţia competentã, care sã cuprindã, conform bilanţului anual, date referitoare la active imobilizate total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;
f) adeverinţã eliberatã de inspectoratul teritorial de muncã, din care sã rezulte numãrul persoanelor angajate sau contractele de muncã înregistrate la aceastã instituţie. [...]
(5) Dreptul de şedere temporarã în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de un an, iar în cazul strãinilor care fac dovada cã au efectuat investiţii de minimum 500.000 de euro sau cã au creat peste 50 de locuri de muncã cu normã întreagã, dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) care statueazã principiul neretroactivitãţii legii şi în art. 21 alin. (3) care garanteazã dreptul la un proces echitabil, precum şi celor cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii textelor de lege ce formeazã obiectul prezentei excepţii, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la acelaşi prevederi constituţionale şi convenţionale, iar prin <>Decizia nr. 277 din 11 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 2 aprilie 2008, a respins excepţia ca neîntemeiatã, pentru argumentele acolo reţinute. Întrucât nu au fost evidenţiate elemente noi, de naturã sã justifice o reconsiderare a acestei jurisprudenţe a Curţii, soluţia şi motivarea acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , excepţie ridicatã de Luo Caijun în Dosarul nr. 10.262/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Liu Xiaomao în Dosarul nr. 9.277/2/2006 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
