Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 554 din 15 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4, art. 361 alin. 2 si art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 5 iunie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4, art. 361 alin. 2 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Eugenia Mariana Ladar şi Viorica Iancu în Dosarul nr. 5.208/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.208/111/2007, Tribunalul Bihor - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4, art. 361 alin. 2 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Eugenia Mariana Ladar şi Viorica Iancu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate încalcã principiul egalitãţii de arme, prin aceea cã prevãd posibilitatea recursului numai împotriva hotãrârii prin care instanţa se desesizeazã. Se creeazã astfel o situaţie de inechitate între inculpat, pe de o parte, şi Ministerul Public, pe de altã parte, inculpatului nedându-i-se posibilitatea de a recura încheierea prin care i se respinge o cerere de restituire a cauzei la procuror, fie în vederea refacerii urmãririi penale, fie în vederea refacerii actului de desesizare, decât dupã parcurgerea primului grad de jurisdicţie. Se mai aratã cã prin aceastã limitare se încalcã şi dreptul la un recurs efectiv. În opinia autoarelor excepţiei, deşi aparent aceste garanţii ar fi respectate prin acordarea posibilitãţii de a recura o datã cu fondul încheierile în discuţie, în concret acest fapt nu este realizabil.
Tribunalul Bihor - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât "modul în care sunt reglementate dispoziţiile art. 361 alin. 2, art. 385^1 alin. 2 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã nu este discriminatoriu". Aratã, totodatã, cã încheierile în discuţie pot fi atacate o datã cu fondul cauzei, astfel încât pãrţile au dreptul la un recurs efectiv.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã normele constituţionale invocate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, arãtând cã acestea nu prevãd privilegii sau îngrãdiri ale exercitãrii drepturilor procesuale pentru niciuna dintre pãrţile procesului penal, nu încalcã principiul accesului liber la justiţie şi nu implicã un tratament juridic diferenţiat faţã de persoane aflate în aceeaşi situaţie juridicã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 332 alin. 4, art. 361 alin. 2 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins:
- Art. 332 alin. 4: "Împotriva hotãrârii de desesizare se poate face recurs de cãtre procuror şi de orice persoanã ale cãrei interese au fost vãtãmate prin hotãrâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsã.";
- Art. 361 alin. 2: "Încheierile date în primã instanţã pot fi atacate cu apel numai o datã cu fondul."
- Art. 385^1 alin. 2: "Încheierile pot fi atacate cu recurs numai o datã cu sentinţa sau decizia recuratã, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate în prezenta cauzã, în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi în raport cu critici similare.
Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 591 din 8 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005, şi <>Decizia nr. 285 din 11 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, cã art. 332 alin. 4 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã nu încalcã accesul liber la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil.
Tot astfel, prin <>Decizia nr. 554 din 16 decembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 37 din 12 ianuarie 2005, şi <>Decizia nr. 32 din 24 februarie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 19 mai 2000, Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã anterior de Curte, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4, art. 361 alin. 2 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Eugenia Mariana Ladar şi Viorica Iancu în Dosarul nr. 5.208/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 mai 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
