Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 552 din 6 iulie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (1) si art. 85^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, art. 70 alin. (1) si (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice si ale art. 1 si art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 736 din 29 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, <>art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale art. 1 şi <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Caraiman" - S.A. din Buşteni în Dosarul nr. 2.076/300/2006 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 436 D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.789/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã, în ambele dosare, partea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a depus concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legera nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 436 D/2006 la Dosarul nr. 400 D/2006, care este primul înregistrat.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 , ca devenitã inadmisibilã, întrucât acest text de lege a avut aplicabilitate limitatã pânã la data de 30 iunie 2006. Cu privire la celelalte texte de lege apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât acestea reprezintã norme speciale de procedurã, aplicabile instituţiilor publice, care nu împiedicã însã creditorii sã-şi valorifice drepturile de creanţã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 1 martie 2006 şi din 22 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 2.076/300/2006 şi nr. 1.789/302/2006, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti şi Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, <>art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale art. 1 şi <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Caraiman" - S.A. din Buşteni în cauze având ca obiect contestaţii la executare introduse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva executãrii prin poprire a conturilor acesteia.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate derogã de la normele dreptului procesual civil şi ale dreptului comercial, stabilind, în mod discriminatoriu, o poziţie şi drepturi procedurale privilegiate pentru instituţiile publice, inclusiv în favoarea Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Statului. Astfel, aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi şi art. 53 din Constituţie, pentru urmãtoarele motive: nu asigurã exerciţiul dreptului de acces liber la justiţie, în cadrul cãruia se înscrie nu numai posibilitatea persoanei de a se adresa justiţiei în vederea obţinerii unei hotãrâri judecãtoreşti, ci şi dreptul ca o astfel de hotãrâre sã fie pusã în executare; golesc de conţinut principiile constituţionale referitoare la garantarea creanţelor asupra statului şi la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular,
deoarece condiţioneazã efectuarea plãţii de voinţa debitorului; restrâng nejustificat exerciţiul drepturilor de proprietate şi de acces liber la justiţie aparţinând creditorilor instituţiilor publice.
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti apreciazã cã dispoziţiile <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, întrucât creeazã o poziţie procesualã privilegiatã pentru Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Totodatã, <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 aduce atingere art. 44 alin. (1) din Legea fundamentalã, deoarece nu garanteazã creanţele împotriva statului.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, textele de lege criticate aducând atingere art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, şi ale <>art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 288/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 23 mai 2002.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
Art. 25 alin. (1) şi <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului:
- Art. 25. - "(1) Pentru încasarea sumelor în lei şi în valutã, rezultate din recuperarea creanţelor înregistrate în evidenţele sale, AVAS are dreptul sã utilizeze şi conturi curente deschise la Banca Comercialã Românã - S.A. atâta timp cât statul este acţionar majoritar la aceastã bancã. Plãţile se vor face integral prin conturi deschise la trezoreria statului."
- Art. 85^1. - "(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 300 şi ale art. 720^8 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, apelul şi recursul suspendã de drept executarea hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în litigiile îndreptate împotriva A.V.A.S.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 365 alin. 3 şi ale art. 367 din Codul de procedurã civilã, formularea acţiunii în anulare împotriva hotãrârii arbitrale în litigiile prevãzute la alin. (1) suspendã de drept executarea sentinţei arbitrale pânã la data soluţionãrii irevocabile a acţiunii în anulare.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã pânã la data de 30 iunie 2006 inclusiv."
- <>Art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice: "(1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activitãţile de pe lângã unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectueazã operaţiunile de încasãri şi plãţi prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului în a cãror razã îşi au sediul şi la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilitãţi.
(2) Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin bãncile comerciale."
- Art. 1 şi <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii: "(1) Executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeazã din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadreazã obligaţia de platã respectivã.[...]
(3) În procesul executãrii silite a sumelor datorate de cãtre instituţiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind plãţi dispuse de cãtre ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit legii."
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate şi alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
I. Potrivit alin. (3) al <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 , "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã pânã la data de 30 iunie 2006 inclusiv." Prin urmare, Curtea constatã cã la data pronunţãrii prezentei decizii prevederile <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 şi-au încetat aplicabilitatea. Or, conform <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti ori de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare.
Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului urmeazã a fi respinsã ca devenitã inadmisibilã.
II. Conform <>art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 , plãţile efectuate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului se fac integral prin conturi deschise la trezoreria statului, iar, potrivit <>art. 70 din Legea nr. 500/2002 , toate instituţiile publice trebuie sã efectueze încasãrile şi plãţile prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului, interzicându-se efectuarea unor asemenea operaţiuni prin bãncile comerciale.
Curtea constatã cã aceste dispoziţii legale nu aduc atingere prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi şi art. 53 din Legea fundamentalã, întrucât creditorii instituţiilor publice au posibilitatea executãrii hotãrârilor judecãtoreşti prin care li se recunosc drepturile de creanţã prin poprirea sumelor aflate în conturile acestora, deschise la trezoreria statului. Modul în care legiuitorul a înţeles sã reglementeze aceastã problemã corespunde îndeplinirii unei obligaţii a statului prevãzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentalã, potrivit cãruia "Statul trebuie sã asigure: [...] b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã".
Curtea observã, de asemenea, cã aceste texte de lege au fost adoptate în acord cu prevederile constituţionale ale art. 137 alin. (1) potrivit cãrora "Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege."
III. Prevederile art. 1 şi <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale, care, prin numeroase decizii, dintre care menţionãm <>Decizia nr. 444 din 20 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 8 decembrie 2003, şi <>Decizia nr. 529 din 11 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.025 din 18 noiembrie 2005, a statuat cã dispoziţiile acestui act normativ sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi.
Cu aceste prilejuri, Curtea a constatat cã "ordonanţa a cãrei constituţionalitate este contestatã are o evidentã finalitate de protecţie a patrimoniului instituţiilor publice, ca o premisã indispensabilã a derulãrii în condiţii optime a activitãţii acestora şi, prin aceasta, a îndeplinirii atribuţiilor ce le revin ca parte integrantã a mecanismului statului". Totodatã, Curtea a reţinut cã "ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbãrii grave a activitãţii care constituie însãşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii".
De asemenea, Curtea a mai reţinut cã "ordonanţa instituie anumite limite ale executãrii, în sensul cã aceasta nu se poate face asupra oricãror resurse bãneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop. Aceastã limitare nu este însã contrarã Legii fundamentale, ci, aşa cum s-a arãtat, este în concordanţã cu principiile consacrate de aceasta şi nu înfrânge regula accesului liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil". "Atâta vreme cât prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, prin care se garanteazã creanţele asupra statului, nu precizeazã cã aceasta presupune executarea lor de îndatã, condiţiile instituite în aceastã materie prin ordonanţã, chiar dacã afecteazã celeritatea procedurii, nu contravin Constituţiei, ci, urmãrind gãsirea resurselor necesare pentru executarea obligaţiilor, cu respectarea exigenţelor impuse de constituirea şi executarea bugetului, nu fac decât sã dea expresie obligaţiei constituţionale a
garantãrii obligaţiilor asupra statului".
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte deja examinate de Curte prin deciziile menţionate şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în acestea îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Nu se poate reţine nici critica privind încãlcarea art. 53 din Constituţie, întrucât prin <>art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 nu se aduce nicio restrângere exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie şi nici dreptului de proprietate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Caraiman" - S.A. din Buşteni în dosarele nr. 2.076/300/2006 şi 1.789/302/2006 ale Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti şi, respectiv, Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
II. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului şi <>art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, excepţie ridicatã de acelaşi autor în aceleaşi dosare.
III. Cu majoritate de voturi respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicatã de acelaşi autor în aceleaşi dosare.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
