Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 550 din 3 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 7 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cristian Prodimpex" - S.A. din Alba Iulia în Dosarul nr. 5.551/107/2009 al Tribunalului Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.551/107/2009, Tribunalul Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Excepţia a fost invocatã de Societatea Comercialã "Cristian Prodimpex" - S.A. din Alba Iulia într-un dosar având ca obiect o procedurã de insolvenţã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât, în lipsa administrãrii probaţiunii pentru unele creanţe, existã posibilitatea ca acestea sã fie înscrise în tabelul creanţelor, fãrã a fi verificate, fiind astfel încãlcat principiul egalitãţii în faţa legii şi al supremaţiei Constituţiei.
De asemenea, autorul aratã cã prin textele legale criticate se încalcã şi principiul accesului liber la justiţie prin faptul cã cererea cu privire la o pretenţie poate fi admisã chiar în lipsa administrãrii unei probe care este necesarã pentru a se dovedi acea pretenţie în faţa instanţei.
Tribunalul Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au urmãtorul cuprins: "La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe, judecãtorul-sindic va soluţiona deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile, chiar dacã pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmã caz, judecãtorul-sindic poate sã admitã, în tot sau în parte, înscrierea creanţelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (3) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate şi, rãspunzând unor critici asemãnãtoare, a statuat cã prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 295 din 3 martie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 2 aprilie 2009, şi Decizia nr. 631 din 29 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008, Curtea a constatat cã dispoziţiile legale criticate au ca scop, ca de altfel întreaga procedurã instituitã prin Legea nr. 85/2006, acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţã şi, în acelaşi timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligaţiei statului înscrise în art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedurã speciale, care derogã de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. În acest context, reglementarea prin lege a obligaţiei judecãtorului-sindic de a soluţiona deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţã trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creanţe, chiar dacã pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenţei, şi anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absenţa unei atari dispoziţii de lege, procedura, care de regulã are caracter colectiv, implicând participarea unui numãr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe, ar fi cu mult întârziatã, situaţie ce ar genera o stare de perpetuã incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite între pãrţile implicate, persoane fizice sau comercianţi, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie sã le caracterizeze.
Însã Curtea a constatat cã, deşi procedura insolvenţei pune accent pe o desfãşurare rapidã a procesului, ea oferã, pe de altã parte, suficiente garanţii procesuale pãrţilor implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecãtorul-sindic va soluţiona, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creanţe, contestaţiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitivã a creanţelor contestate. Prin urmare, înscrierea unei astfel de creanţe în tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificatã oricând pe parcursul derulãrii procedurii, ca urmare a completãrii probatoriului. Mai mult, dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2006 prevãd cã, pânã la închiderea procedurii, orice parte interesatã poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţã în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţã, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotãrâtoare şi pânã atunci necunoscute. În aceastã situaţie, judecarea contestaţiei se va face de judecãtorul-sindic, cu citarea tuturor pãrţilor interesate, iar pânã la judecarea irevocabilã a contestaţiei, judecãtorul-sindic va putea declara creanţa sau dreptul de preferinţã contestat ca admis numai provizoriu.
O garanţie proceduralã în plus o constituie prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, potrivit cãrora hotãrârile judecãtorului-sindic, care sunt definitive şi executorii, pot fi atacate separat cu recurs, dupã o procedurã stabilitã prin dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege.
Aşa fiind, Curtea a constatat cã, departe de a îngrãdi drepturi consacrate constituţional, reglementarea prevãzutã de art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 constituie o garanţie a aplicãrii principiului prevãzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlãturãrii oricãror abuzuri din partea pãrţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii unui proces.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate se aplicã în aceeaşi mãsurã tuturor persoanelor prevãzute în ipoteza acestor norme, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cristian Prodimpex" - S.A. din Alba Iulia în Dosarul nr. 5.551/107/2009 al Tribunalului Alba - Secţia comercialã şi de contencios administrativ
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
