Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 550 din 16 decembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 164, art. 168-170, art. 183 alin. (1) lit. a) si art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 28 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 162-165, art. 178 alin. (1) lit. a) şi <>art. 179 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Kronmat" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.553/COM/2004 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent aduce la cunoştinţã Curţii faptul cã la data de 15 decembrie 2004 autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, în scopul angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune admiterii acesteia. Deliberând, Curtea respinge cererea ca neîntemeiatã, fiind insuficient motivatã.
Cauza aflându-se în stare de judecatã, Curtea acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , ca urmare a faptului cã la data la care excepţia a fost ridicatã prevederile acestui articol erau abrogate prin <>art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã. În continuare precizeazã cã celelalte texte de lege criticate au cãpãtat, în urma republicãrii ordonanţei în discuţie, o nouã numerotare. În legãturã cu acestea apreciazã cã este neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, nefiind încãlcat principiul liberului acces la justiţie, întrucât soluţionarea contestaţiei la executare are loc în faţa instanţei de judecatã, conform dispoziţiilor din Codul de procedurã civilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.553/COM/2004, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 162-165, art. 178 alin. (1) lit. a) şi <>art. 179 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Kronmat" - S.R.L. din Braşov într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare şi a cererii de suspendare a executãrii, formulate împotriva unui titlu executoriu şi a unei somaţii de platã emise de Direcţia Controlului Fiscal Braşov.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia pretinde cã textele de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 21 şi ale art. 126 din Constituţie. Astfel, în cadrul procedurii contestaţiei la executarea silitã nu se prevede posibilitatea contestatorului de a adresa instanţelor de judecatã cerere de suspendare a executãrii hotãrârii pronunţate în cadrul procedurii fiscale, ceea ce, în optica autorului, "îngrãdeşte absolut accesul la justiţie". De asemenea, pretinde cã accesul sãu la justiţie "este golit de conţinut", întrucât este obligat sã atace o decizie emisã de organul de control fiscal, pe care acesta "o poate suspenda prin proprie voinţã". Susţine cã "prin dispoziţiile art. 178 din Codul de procedurã fiscalã s-a creat posibilitatea ca, în mod abuziv, sã se obstrucţioneze accesul la justiţie prin suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiilor pe baza unor sesizãri fãcute organelor penale de cãtre organe care fac parte din aceeaşi instituţie din care fac parte şi organele competente sã soluţioneze contestaţia şi care dispun suspendarea acesteia". În continuare, afirmã cã "prevederile art. 178 din Codul de procedurã fiscalã încalcã liberul acces la justiţie şi necesitatea soluţionãrii cererilor într-un termen rezonabil prin posibilitatea pe care o conferã unor organe administrative, care nu se confundã cu instanţele judecãtoreşti vizate de art. 126 din Constituţie, sã suspende soluţionarea contestaţiilor".
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate necontravenind dispoziţiilor art. 21 şi 126 din Constituţie. În acest sens, aratã cã întreaga procedurã de soluţionare a contestaţiei la executarea silitã, reglementatã de art. 162-165 din Codul de procedurã fiscalã, se desfãşoarã în faţa instanţelor de judecatã. De asemenea, precizeazã cã, deşi Codul de procedurã fiscalã nu prevede posibilitatea organului administrativ care soluţioneazã contestaţia formulatã împotriva actului fiscal "de a dispune suspendarea executãrii numai în condiţiile art. 179 alin. (2), nici un text de lege nu îngrãdeşte posibilitatea de a solicita instanţei, în temeiul art. 403 şi 581 din Codul de procedurã civilã, sã dispunã suspendarea executãrii pânã la soluţionarea contestaţiei împotriva actelor administrative fiscale, reglementatã de art. 169-179 din Codul de procedurã fiscalã".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul precizeazã cã <>art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã a fost abrogat prin <>art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004 , de aprobare a ordonanţei. Ulterior sesizãrii instanţei, <>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 a fost republicatã, dându-se textelor o nouã numerotare. Astfel, art. 162, 163 şi 165, criticate de autorul excepţiei, se regãsesc la art. 168-170 din forma republicatã, iar art. 178 alin. (1) lit. a) şi art. 179, la art. 183 şi, respectiv, art. 184 din forma republicatã. Din aceastã perspectivã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a art. 164 este inadmisibilã, ca urmare a abrogãrii exprese a acestuia. În ceea ce priveşte celelalte texte de lege criticate, considerã cã acestea nu încalcã în nici un fel dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei, prin procedurile reglementate de Codul de procedurã fiscalã nefiind obstrucţionat accesul liber la justiţie. Afirmã, în acest sens, cã "întreaga procedurã stabilitã la art. 168, art. 169 şi art. 170 din Codul de procedurã fiscalã se desfãşoarã în faţa instanţelor de judecatã". De asemenea, aratã cã procedura de soluţionare a contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţionalã, prevãzutã la art. 174-187 din Codul de procedurã fiscalã, republicat, nu îngrãdeşte posibilitatea de a solicita instanţei, în condiţiile legii, sã dispunã suspendarea executãrii pânã la soluţionarea contestaţiei împotriva actelor administrative fiscale.
Avocatul Poporului face, în legãturã cu modificãrile legislative intervenite asupra textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate, aceleaşi precizãri ca şi cele formulate de Guvern în punctul sãu de vedere. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 168, 169, 170, a art. 183 alin. (1) lit. a) şi a <>art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 faţã de prevederile art. 21 din Constituţie, considerã cã nu poate fi primitã, întrucât nu contravin în nici un mod dreptului persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor şi intereselor lor legitime. Mai aratã cã judecarea contestaţiei la executarea silitã se face potrivit art. 168, în procedurã de urgenţã, fiind asigurate garanţiile procesuale care condiţioneazã, într-o societate democraticã, un proces echitabil. De asemenea, considerã cã nici critica de neconstituţionalitate a <>art. 168 şi 170 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , prin raportare la dispoziţiile art. 126 din Constituţie, nu este întemeiatã, deoarece nu este exclus controlul judecãtoresc asupra actelor administrative ale autoritãţilor publice, realizat potrivit procedurilor de judecatã stabilite prin lege. Apreciazã, în continuare, cã dispoziţiile art. 126 din Constituţie nu au incidenţã în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 183 alin. (1) lit. a) şi <>art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicatã în faţa instanţei de fond, îl constituie dispoziţiile art. 162, 163, 164, 165, ale art. 178 alin. (1) lit. a) şi ale <>art. 179 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 174/2004 . Ulterior sesizãrii Curţii, <>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, dându-se textelor o nouã numerotare. Astfel, art. 162 a devenit art. 168, art. 163 a devenit art. 169, art. 165 a devenit art. 170, art. 178 alin. (1) lit. a) a devenit art. 183 alin. (1) lit. a), iar art. 179 a devenit art. 184. Conţinutul normativ al textelor de lege criticate este neschimbat în forma republicatã faţã de cel din forma iniţialã. Acesta este urmãtorul:
- Art. 168: "(1) Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricãrui act de executare efectuat cu încãlcarea prevederilor prezentului cod de cãtre organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuzã sã îndeplineascã un act de executare în condiţiile legii.
(2) Contestaţia poate fi fãcutã şi împotriva titlului executoriu în temeiul cãruia a fost pornitã executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotãrâre datã de o instanţã judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicţional şi dacã pentru contestarea lui nu existã o altã procedurã prevãzutã de lege.
(3) Contestaţia se introduce la instanţa judecãtoreascã competentã şi se judecã în procedurã de urgenţã.";
- Art. 169: (1) Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decãderii, de la data când:
a) contestatorul a luat cunoştinţã de executarea ori de actul de executare pe care le contestã, din comunicarea somaţiei sau din altã înştiinţare primitã ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuãrii executãrii silite sau în alt mod;
b) contestatorul a luat cunoştinţã, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunoştinţã, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestã.
(2) Contestaţia prin care o terţã persoanã pretinde cã are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmãrit poate fi introdusã cel mai târziu în termen de 15 zile dupã efectuarea executãrii.
(3) Neintroducerea contestaţiei în termenul prevãzut la alin. (2) nu îl împiedicã pe cel de-al treilea sã îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.";
- Art. 170: (1) La judecarea contestaţiei instanţa va cita şi organul de executare în a cãrui razã teritorialã se gãsesc bunurile urmãrite ori, în cazul executãrii prin poprire, îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit.
(2) La cererea pãrţii interesate instanţa poate decide, în cadrul contestaţiei la executare, asupra împãrţirii bunurilor pe care debitorul le deţine în proprietate comunã cu alte persoane.
(3) Dacã admite contestaţia la executare, instanţa, dupã caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executãrii înseşi, anularea sau lãmurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cãrui îndeplinire a fost refuzatã.
(4) În cazul anulãrii actului de executare contestat sau al încetãrii executãrii înseşi şi al anulãrii titlului executoriu, instanţa poate dispune prin aceeaşi hotãrâre sã i se restituie celui îndreptãţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din reţinerile prin poprire.
(5) În cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despãgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executãrii, iar când contestaţia a fost exercitatã cu rea-credinţã, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.";
- Art. 183 alin. (1) lit. a): "(1) Organul de soluţionare competent poate suspenda, prin decizie motivatã, soluţionarea cauzei atunci când:
a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor sãvârşirii unei infracţiuni a cãrei constatare ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra soluţiei ce urmeazã sã fie datã în procedurã administrativã;";
- Art. 184: "(1) Introducerea contestaţiei pe calea administrativã de atac nu suspendã executarea actului administrativ fiscal.
(2) Organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat pânã la soluţionarea contestaţiei, la cererea temeinic justificatã a contestatorului.
(3) Dacã se suspendã executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se va suspenda şi executarea deciziei de impunere ulterioare.
(4) Organele de soluţionare pot dispune instituirea mãsurilor asigurãtorii de cãtre organul fiscal competent în condiţiile prezentului cod."
De asemenea, în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa de judecatã a reţinut ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi <>art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , cu toate cã la data invocãrii excepţiei acesta era abrogat expres prin dispoziţiile <>art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004 .
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textele de lege criticate contravin art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi art. 126 din Constituţie, referitor la instanţele judecãtoreşti.
Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultã urmãtoarele:
Deşi la data invocãrii excepţiei de neconstituţionalitate <>art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 era abrogat expres, prin <>art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004 instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã şi cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor acestui articol. Conţinutul sãu nefiind preluat în actul normativ abrogator, excepţia urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã, întrucât, în conformitate cu prevederile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare [...]".
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate ale celorlalte texte de lege ce formeazã obiectul excepţiei nu se poate reţine temeinicia acestora. Susţinerea autorului, conform cãreia în cadrul procedurii contestaţiei la executarea silitã nu se prevede posibilitatea contestatorului de a adresa instanţelor de judecatã cerere de suspendare a executãrii hotãrârii pronunţate în cadrul procedurii fiscale, trebuie analizatã prin prisma ansamblului legislaţiei ce reglementeazã soluţionarea contestaţiei la executarea silitã. Astfel, contestatorul are posibilitatea de a introduce o asemenea cerere, în temeiul art. 403 şi 581 din Codul de procedurã civilã, precum şi al art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. Din aceastã perspectivã, dreptul sãu de liber acces la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie, poate fi pe deplin valorificat, neputându-se reţine încãlcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate. Mai mult decât atât, art. 187 din Codul de procedurã fiscalã conferã contestatorului dreptul de a ataca la instanţa de contencios administrativ decizia de suspendare a procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativã, emisã de organul competent.
Nu este justificatã nici critica de neconstituţionalitate întemeiatã pe prevederile art. 126 din Constituţie. Privitor la acest aspect, Curtea Constituţionalã a statuat prin <>Decizia nr. 409 din 12 noiembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.063 din 16 noiembrie 2004, urmãtoarele: "Asemenea proceduri, în care soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor introduse de persoanele interesate este atribuitã însuşi organului care a emis actul atacat sau organului ierarhic superior acestuia, nu întrunesc elementele definitorii ale activitãţii de jurisdicţie - caracterizatã prin soluţionarea de cãtre un organ independent şi imparţial a litigiilor privind existenţa, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcţiei administrative.
Actele de soluţionare de cãtre organele administrative a contestaţiilor, respectiv a reclamaţiilor formulate potrivit dispoziţiilor din Codul de procedurã fiscalã, nu sunt, aşadar, acte de jurisdicţie, ci acte administrative supuse cenzurii instanţei de judecatã."
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Kronmat" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.553/COM/2004 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
II. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 168-170, art. 183 alin. (1) lit. a) şi ale <>art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 decembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
_________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
