Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 55 din 27 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si b) si pct. 12, art. 31-33, art. 47, 49, 61, 107 si 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 7 aprilie 2011
Ion Predescu - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 12, art. 31-33, <>art. 47, 49, 61, 107 şi 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Silva Crisflor" - S.R.L. din comuna Bãrbãteşti în Dosarul nr. 1.317/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile legale criticate respectã principiul egalitãţii în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul de proprietate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 43 din 25 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.317/90/2009, Tribunalul Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 12, art. 31-33, <>art. 47, 49, 61, 107 şi 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Silva Crisflor" - S.R.L. din comuna Bãrbãteşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate, întrucât acestea acordã posibilitatea unui pretins creditor sã formuleze cerere de deschidere a procedurii insolvenţei exclusiv pe baza prezumţiei stãrii de insolvenţã a debitorului pentru neplata unor pretinse creanţe, care constituie în realitate obligaţii financiare asumate prin contract, care se deruleazã conform uzanţelor comerciale. Instanţa de judecatã soluţioneazã cererea de deschidere a procedurii insolvenţei în baza unui minim de probe, prin hotãrâre executorie, fãrã ca sã antameze fondul litigiului dedus judecãţii, împrejurare ce este de naturã sã contravinã dreptului la apãrare şi la un proces echitabil.
Mai mult, textele de lege criticate oferã premisa exercitãrii abuzive a drepturilor pe care le consacrã, în contradicţie cu prevederile Legii fundamentale referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor.
Tribunalul Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, considerând aceastã modalitate de apãrare ca un mijloc folosit de pârâtã pentru tergiversarea cauzei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 12, art. 31-33, <>art. 47, 49, 61, 107 şi 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 12: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
1. insolvenţã este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazã prin insuficienţa fondurilor bãneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:
a) insolvenţa este prezumatã ca fiind vãditã atunci când debitorul, dupã 90 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de creditor; prezumţia este relativã;
b) insolvenţa este iminentã atunci când se dovedeşte cã debitorul nu va putea plãti la scadenţã datoriile exigibile angajate, cu fondurile bãneşti disponibile la data scadenţei; [...]
12. valoare-prag reprezintã cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusã cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.";
- Art. 31-33, art. 47, 49, 61, 107 şi 108 referitoare la deschiderea procedurii şi efectele deschiderii procedurii, primele mãsuri şi falimentul.
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 care consacrã accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi în art. 24 privind dreptul la apãrare, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 s-a mai pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej Curtea a reţinut cã prevederile criticate instituie "o prezumţie de insolvenţã pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilã dupã 30 de zile de la scadenţã. Instituirea acestei prezumţii, cu consecinţa rãsturnãrii probei în sarcina debitorului, este justificatã însã de necesitatea asigurãrii celeritãţii în desfãşurarea procedurii insolvenţei, principiu recunoscut pentru desfãşurarea raporturilor de drept comercial, cât şi de nevoia de a se evita obligaţia creditorului de a dovedi starea de insolvenţã, fapt ce ar fi imposibil în condiţiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului şi la datele privind disponibilitãţile bãneşti ale acestuia. [...]
În acest sens, Curtea reţine cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucurã de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecatã, putând institui prevederi speciale în vederea reglementãrii unor situaţii deosebite. O situaţie deosebitã o reprezintã şi starea de insolvenţã cauzatã de culpa debitorului constând în neplata unei creanţe certe, lichide şi exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 30 de zile şi care, sub imperiul celeritãţii specifice soluţionãrii raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmãrind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţã sporitã a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o mãsurã cât mai mare a creanţelor creditorilor."
De asemenea, prin <>Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, Curtea a constatat, referindu-se la condiţiile în care orice creditor poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţã, cã acestea sunt stabilite cu rigurozitate de lege şi cã introducerea cererii nu duce în mod automat la deschiderea procedurii de insolvenţã. Astfel, cererile introductive care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege nu vor putea produce efecte juridice şi vor fi respinse de judecãtorul-sindic.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 21 şi ale <>art. 44 din Constituţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 78 din 8 februarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, reţinând cã dispoziţiile criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate şi nici principiului ocrotirii în mod egal prin lege a proprietãţii private, care se aplicã atât în privinţa proprietãţii debitorului, cât şi în privinţa proprietãţii, inclusiv a creanţelor, creditorilor. Astfel, creditorul este îndreptãţit sã acţioneze pe orice cale legalã pentru valorificarea creanţelor sale, iar debitorul, dacã în realitate nu este în insolvenţã, îşi poate lichida oricând datoria, prevenind deschiderea ori determinând închiderea procedurii insolvenţei. Referitor la încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21, Curtea a reţinut cã o atare criticã este lipsitã de temei, întrucât accesul liber la justiţie, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituţie, are caracter legitim numai în mãsura în care este exercitat cu bunã-credinţã, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egalã mãsurã ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de cãtre legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrãdire dreptului în sine, ci, dimpotrivã, creeazã premisele valorificãrii sale în concordanţã cu exigenţele generale proprii unui stat de drept.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 12, art. 31-33, <>art. 47, 49, 61, 107 şi 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Silva Crisflor" - S.R.L. din comuna Bãrbãteşti în Dosarul nr. 1.317/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 ianuarie 2011.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent-şef,
Mihaela Senia Costinescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
