Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 548 din 14 decembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 si 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 şi 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ileana Popa şi Robertino-Cristian Popa în Dosarul nr. 5.466/2003 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal sunt prezenţi Ana Ileana Leuca şi Ion Leuca, prin mandatar Ion Stanciu.
Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţilor prezente solicitã respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 5.466/2003, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 şi 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ileana Popa şi Robertino-Cristian Popa.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile <>art. 23 şi 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 18 din Constituţie.
Instanţa de judecatã apreciazã ca neîntemeiatã excepţia ridicatã, cu motivarea cã prevederile legale criticate nu fac nici o diferenţiere în privinţa tratamentului legal aplicabil în materia schimbului obligatoriu de locuinţã, în funcţie de cetãţenia ori domiciliul proprietarului sau chiriaşului.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã excepţia ca neîntemeiatã, arãtând cã asupra constituţionalitãţii celor douã texte criticate Curtea s-a pronunţat prin numeroase decizii, statuând cã acestea sunt constituţionale.
Avocatul Poporului aratã cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât reglementãrile conţinute de aceste texte au ca scop asigurarea atât a protecţiei chiriaşilor din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, cât şi garantarea dreptului de proprietate privatã al persoanelor fizice îndreptãţite la mãsuri reparatorii, fãrã privilegii şi discriminãri.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi prevederile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 23 şi 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 241/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001.
Textele criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 23: "(1) Proprietarii au dreptul sã cearã şi sã obţinã mutarea chiriaşilor din spaţiile cu destinaţia de locuinţã pe calea unui schimb obligatoriu.
(2) Pentru aceasta proprietarul este obligat sã punã la dispoziţie chiriaşului, cu contract de închiriere, un alt spaţiu cu destinaţia de locuinţã în aceeaşi localitate sau într-o altã localitate, cu acordul chiriaşului, cu asigurarea exigenţelor minimale prevãzute în anexa nr. 1 la <>Legea nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Dacã locuinţa oferitã în schimb este proprietatea altei persoane, contractul de închiriere se încheie de cãtre aceasta pentru un termen care nu poate fi mai mic decât cel prevãzut în contractul iniţial.";
- Art. 24: "(1) Chiriaşul nu este obligat sã se mute, dacã în locuinţa care i se oferã în schimb nu i se asigurã suprafaţa locuibilã şi numãrul de camere la care este îndreptãţit conform anexelor nr. 1 şi 2 la prezenta ordonanţã de urgenţã, dar nici nu poate pretinde o suprafaţã locuibilã sau un numãr de camere mai mare decât cele la care este îndreptãţit potrivit prezentei ordonanţe de urgenţã sau decât cele pe care le deţine cu chirie şi nici condiţii mai bune de locuit decât cele pe care le are în locuinţa din care urmeazã sã se mute.
(2) Nu i se va putea cere chiriaşului sã se mute într-o locuinţã insalubrã şi nici sã accepte o locuinţã lipsitã de dependinţele strict necesare - bucãtãrie, baie, WC -, prevãzute în contractul de închiriere a locuinţei din care urmeazã sã se mute.
(3) Chiriaşul nu va putea însã sã invoce, ca motiv al refuzului de a se muta, faptul cã locuinţa oferitã este situatã într-un cartier periferic, cã este mai puţin confortabilã datoritã felului diferit de încãlzire, cã nu are curte ori datoritã etajului la care se aflã locuinţa oferitã în schimb.
(4) Chiriaşul poate fi evacuat şi din garajul deţinut, dacã acesta a aparţinut, la data preluãrii de cãtre stat, locuinţei din care urmeazã sã se mute, chiar dacã proprietarul nu poate sã îi ofere chiriaşului un alt garaj la schimb."
În motivarea excepţiei ridicate, autorii acesteia invocã încãlcarea art. 16 alin. (1) şi (2) şi a art. 18 din Constituţie, texte ce au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 18: "(1) Cetãţenii strãini şi apatrizii care locuiesc în România se bucurã de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor, garantatã de Constituţie şi de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acordã şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , în ansamblu, precum şi unele dintre articolele ei, printre care şi art. 23 şi 24, au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar Curtea, prin mai multe decizii, a statuat în sensul constituţionalitãţii lor.
Astfel, prin <>Decizia nr. 157 din 22 aprilie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 12 iunie 2003, şi prin <>Decizia nr. 263 din 24 iunie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 4 august 2003, Curtea a decis cã instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvãri diferite, nu poate fi apreciatã drept o încãlcare a principiului egalitãţii în faţa legii.
Curtea a reţinut în acele decizii cã statul, chemat sã medieze conflictul locativ dintre proprietarul, persoanã fizicã, şi chiriaş, a procedat corect, asigurându-i primului posibilitatea valorificãrii atributelor dreptului sãu de proprietate, îngrijindu-se totodatã de protecţia celui de-al doilea împotriva unor eventuale abuzuri, prin instituirea unor exigenţe rezonabile, fãrã a cãror satisfacere chiriaşul nu poate fi obligat sã elibereze locuinţa.
Atât considerentele, cât şi soluţiile acelor decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 23 şi 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 ar contraveni prevederilor art. 18 din Constituţie, Curtea constatã, de asemenea, cã este neîntemeiatã, întrucât textul constituţional invocat tocmai garanteazã egalitatea cetãţenilor strãini şi apatrizilor cu domiciliul în România în privinţa protecţiei generale a persoanelor şi averilor lor.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 şi 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ileana Popa şi Robertino-Cristian Popa în Dosarul nr. 5.466/2003 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 decembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
_________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
