Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 21 octombrie 2016

Comenteaza legea


    Valer Dorneanu        - preşedinte
    Petre Lăzăroiu        - judecător
    Daniel Marius Morar   - judecător
    Mona-Maria Pivniceru  - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader        - judecător
    Augustin Zegrean      - judecător
    Simina Popescu        - magistrat-asistent

    1. Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, excepţie ridicată, direct, de Avocatul Poporului, care formează obiectul Dosarului nr. 1.235D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 2 iunie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi în prezenţa reprezentantului instituţiei Avocatul Poporului, Ecaterina Mirea, şef serviciu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 16 iunie 2016, şi ulterior, pentru datele de 28 iunie 2016 şi 7 iulie 2016. La 7 iulie 2016, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 12 iulie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Adresa nr. 9.579 din 17 iulie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 4.339 din 21 iulie 2015, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Excepţia a fost ridicată, direct, de Avocatul Poporului.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, contravin normelor constituţionale şi internaţionale privind dreptul de proprietate privată, în măsura în care suprafeţele cuprinse în lege se suprapun cu suprafaţa de 37,7545 ha, asupra căreia a fost reconstituit dreptul de proprietate al foştilor proprietari, prin Hotărârea nr. 825/9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009. Consideră că măsura legislativă produce o ingerinţă în dreptul de proprietate privată, fără să existe o cauză de utilitate publică, în condiţiile în care anterior intrării în vigoare a legii, instanţele judecătoreşti s-au pronunţat irevocabil, în sensul recunoaşterii dreptului de proprietate al foştilor proprietari. Avocatul Poporului precizează că anexa criticată a fost introdusă în Legea nr. 45/2009 prin art. I pct. 41 din Legea nr. 72/2011. Astfel, sunt identificate suprafeţele minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa (SCDP), judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului genetic. Or, printre suprafeţele prevăzute de Legea nr. 45/2009, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 72/2011, se regăsesc terenuri asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, prin Hotărârea nr. 825/9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010 pronunţată în Dosarul nr. 3.980/190/2009 de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă. Reţinând că o parte dintre terenurile prevăzute în anexa nr. 3.30 se afla în proprietate privată la data adoptării Legii nr. 72/2011, Avocatul Poporului susţine că din totalul de 116 ha teren prevăzut în Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud: 81,3992 ha sunt menţionate în anexa 8.11 a Legii nr. 45/2009, iar diferenţa de 37,7545 se află în anexa nr. 3.30 a Legii nr. 45/2009 - ca terenuri indispensabile activităţii academice, în timp ce o suprafaţă de 3,1537 ha se regăseşte în ambele anexe. Susţine, de asemenea, că suprapunerea terenurilor ce formează suprafaţa de 37,7545 ha, astfel cum sunt individualizate în anexa nr. 3.30 a Legii nr. 45/2009, cu terenurile solicitate de foştii proprietari rezultă şi din următoarele înscrisuri, anexate sesizării: 1) Tabelul-nominal cu persoanele şi suprafeţele validate pe anexa nr. 29, Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud; 2) Extrasul din Planul de Situaţie a terenurilor administrate de SCDP-Bistriţa, cuprinse în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, cu suprapunerea hărţii de carte funciară veche, vizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa-Năsăud; 3) Adresa nr. 42.721/2 iunie 2015 a Primăriei municipiului Bistriţa.
    5. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, autorul invocă dispoziţiile art. 31 alin. (2) teza I din Legea nr. 45/2009 care consacră caracterul de bun aparţinând domeniului public al terenurilor care nu sunt retrocedate potrivit legii şi subliniază că, în temeiul acestui text de lege, suprafeţele retrocedate, potrivit legilor reparatorii, nu pot fi considerate bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic. Or, prin prevederile legale criticate, terenurile asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate privată al foştilor proprietari trec, din nou, în proprietatea publică a statului, fără a fi respectate normele constituţionale şi internaţionale în materia protecţiei dreptului de proprietate privată şi exproprierii. Invocă în acest sens, aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 21 decembrie 2006, pronunţată în Cauza Pop împotriva României, prin care Curtea Europeană a statuat că decizia administrativă din 29 aprilie 1992 a comisiei judeţene reprezintă o creanţă împotriva statului român ce ar putea fi considerată suficient de bine stabilită pentru a fi considerată drept "valoare patrimonială" şi să necesite protecţia articolului 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
    6. Pe cale de consecinţă, Avocatul Poporului consideră că persoanele menţionate în anexa nr. 29, Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud al căror drept de proprietate a fost confirmat prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, beneficiază de ocrotirea proprietăţii, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
    7. De asemenea, Avocatul Poporului susţine că, într-o cauză similară, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a anexei 2.5 la Legea nr. 45/2009, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 682 din 19 noiembrie 2014.
    8. În plus, prin notele scrise înregistrate la Curtea Constituţională sub nr. 5.527 din 13 iunie 2016, Avocatul Poporului reiterează solicitarea de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, susţinând, în esenţă, că, prin adoptarea Legii nr. 64/2016 pentru modificarea anexelor nr. 3.30, 8 şi 8.11 la Legea nr. 45/2009 "s-au adus nişte modificări unora dintre anexele Legii nr. 45/2009, care în opinia noastră şi potrivit susţinerilor reprezentanţilor instituţiei Primarului Municipiului Bistriţa şi a Comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa nu au condus la soluţionarea situaţiei de fapt şi de drept, care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate". Astfel, din analiza comparativă a anexei 3.30 la Legea nr. 45/2009 cu anexa nr. 1 la Legea nr. 64/2016 (care înlocuieşte anexa nr. 3.30), din examinarea anexei nr. 3 la Legea nr. 64/2016 (care înlocuieşte anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009), precum şi a calculelor suprafeţelor de teren pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, Avocatul Poporului susţine că "totalul municipiului Bistriţa, categoria de folosinţă agricol este de 78,2120 ha. Această suprafaţă reprezintă doar o parte din totalul de 116 ha teren agricol validat prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene de fond funciar Bistriţa. Prin urmare, conform calculelor efectuate, reiese faptul că mai trebuie predată Comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa, suprafaţa de 37,7880 ha". Avocatul Poporului anexează notelor scrise copia petiţiei înregistrată la Avocatul Poporului cu nr. 9.234 din 11 mai 2016, formulată de Primarul municipiului Bistriţa şi Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa, potrivit căreia "Legea nr. 64/2016 nu a adus modificări faţă de aspectele care au stat la baza formulării petiţiei înaintată instituţiei Avocatul Poporului cu nr. 17.801 din 5 martie 2015" şi "întrucât în anexa nr. 3 la Legea nr. 64/2016 (anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009) este înscrisă doar o suprafaţă de 78,2120 ha teren agricol, până la totalul suprafeţei de 116 ha teren agricol validat pe anexa nr. 29 Bistriţa este necesar ca în temeiul art. 6 alin. (5), coroborat cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, să mai fie predată Comisiei Municipale Bistriţa, pe lângă suprafaţa de 78,2120 ha teren agricol o suprafaţă de 37,7880 ha teren agricol, care este înscrisă în anexa nr. 1 la Legea nr. 64/2016 (anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009)".
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, numai în măsura în care suprafaţa de teren din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 nu se suprapune cu cea asupra căreia a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea foştilor proprietari, prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Reţine că, în sesizarea formulată, nu sunt prezentate suficiente elemente din care să rezulte cu certitudine situaţia juridică a terenului în cauză, şi anume cine este titularul legitim al dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 37,7545 ha, care figurează în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, fiind astfel în imposibilitatea de a se pronunţa in concreto cu privire la identitatea dintre terenul cu privire la care s-au obţinut hotărâri judecătoreşti irevocabile şi terenul inclus în anexa la lege. Însă, în ipoteza în care se poate stabili fără echivoc suprapunerea reclamată, Guvernul consideră că devin incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 682 din 19 noiembrie 2014.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea reţine că anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009, intitulată "Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic" a fost modificată prin articolul unic din Legea nr. 64/2016 pentru modificarea anexelor nr. 3.30, 8 şi 8.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 18 aprilie 2016. Astfel, anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009 a fost modificată şi înlocuită cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din Legea nr. 64/2016, şi cuprinde "Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic".
    14. Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la protecţia proprietăţii.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, Curtea constată că aceasta este întemeiată, urmând să o admită pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
    16. Astfel, Curtea reţine că normele prevăzute în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, care, potrivit art. 57 din Legea nr. 45/2009, face parte integrantă din aceasta, cuprind datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, sub următoarele aspecte: locul unde este situat terenul şi caracteristicile tehnice ale terenului (tarlaua, parcela, categoria de folosinţă, suprafaţa-ha).
    17. Din examinarea actului de sesizare a Curţii Constituţionale şi a celorlalte acte aflate la dosarul cauzei, Curtea urmează să reţină următoarele aspecte referitoare la situaţia de fapt care a generat invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu relevanţă asupra soluţionării acesteia. Astfel, prin art. 12 din Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud a validat "reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice pentru suprafaţa de 116 ha, înscrisă în anexa nr. 29 Bistriţa, cu 59 de poziţii".
    18. Potrivit art. 50 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005, "în anexa nr. 29 se înscriu persoanele fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate la institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, precum şi la regiile autonome cu profil agricol sau la societăţile naţionale cu profil agricol şi cărora li se restituie suprafeţele de teren agricol, potrivit art. 10 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare".
    19. Împotriva Hotărârii nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud a fost formulată plângere, înregistrată la Judecătoria Bistriţa, de către Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa (SCDP Bistriţa). Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud a fost menţinută ca legală şi temeinică prin Sentinţa civilă nr. 7.275/2009 pronunţată de Judecătoria Bistriţa, în Dosarul nr. 3.980/190/2009, irevocabilă, potrivit Deciziei civile nr. 153/R/2010, pronunţate de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă.
    20. Sub aspectul evoluţiei legislative în domeniu, Curtea reţine că, prin Legea nr. 45/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, în anexa nr. 3, la nr. crt. 22 se menţionează Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa cu o suprafaţă de 151,3507 ha, indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare. Datele de identificare ale suprafeţei de 151,3507 ha au fost stabilite ulterior, prin anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 41 din Legea nr. 72/2011, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 şi 399 bis din 7 iunie 2011.
    21. De asemenea, prin Legea nr. 72/2011 a fost introdusă în Legea nr. 45/2009 anexa nr. 8.11 referitoare la suprafeţele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care rămân în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi în care se prevede ca total pentru oraşul Bistriţa, categoria de folosinţă agricol, suprafaţa de 81,3992 ha. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 64/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 18 aprilie 2016, anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009 a fost înlocuită cu anexa nr. 3 la Legea nr. 64/2016, având următorul titlu: "Suprafeţele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care trec în domeniul privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar".
    22. Curtea observă că situaţia juridică a suprafeţei de teren cu privire la care a fost validată reconstituirea dreptului de proprietate privată prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, menţinută prin hotărâre judecătorească irevocabilă, a fost în atenţia legiuitorului, astfel cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 64/2016, unde se reţine că, prin acest act normativ se urmăreşte efectuarea unei "îndreptări a erorilor din cele două anexe ale legii (Legea nr. 45/2009), precum şi soluţionarea situaţiei anormale şi imorale faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora, armonizându-se actul normativ cu Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul de proprietate ca drept fundamental al cetăţenilor, cu precizarea că prin actul normativ care se solicită a fi modificat s-a adus o gravă atingere procesului de restituire a proprietăţii şi a legilor proprietăţii până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv, situaţie în care se regăsesc şi cetăţenii înscrişi în anexele validate. [...]
    23. Astfel, în anexa nr. 3 la Legea nr. 45/2009, care cuprinde staţiunile de cercetare-dezvoltare care se reorganizează ca instituţii de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, la poziţia 20 este înscrisă şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Bistriţa cu suprafaţa de teren de 151,3507 ha. Rezultă astfel că, raportat la documentele întocmite de aceasta şi transmise ministerului de resort anterior adoptării legii, pe raza localităţii Bistriţa suprafaţa de teren agricol care se va pune la dispoziţia Comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa este de 81,3992 ha faţă de 116 ha validată prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, menţinută prin Sentinţa civilă nr. 7.275/2009, definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în Dosarul nr. 3.980/190/2009".
    24. De asemenea, în Expunerea de motive la Legea nr. 64/2016 se menţionează că "din verificarea celor două anexe (anexa nr. 3.30 şi anexa nr. 8.11) rezultă, pe de o parte, că suprafaţa necesară (116 ha), pentru soluţionarea cererilor persoanelor îndreptăţite este mai mare decât cea înscrisă în anexa nr. 8.11 (81,3992 ha ), iar pe de altă parte, că în cele două anexe nr. 8.11, respectiv nr. 3.30, există erori şi neconcordanţe, în sensul că aceleaşi suprafeţe de teren se regăsesc şi în anexa nr. 8.11 şi în anexa nr. 3.30, deficienţe care trebuie îndreptate prin lege (exemplu în acest sens: suprafaţa de 3.997 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 13 se regăseşte şi în anexa nr. 8.11 şi în anexa nr. 3.30; suprafaţa de 10.307 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 8; suprafaţa de 7.444 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 1; suprafaţa de 8.547 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 7 etc.".
    25. În acest context, Curtea observă că anexa nr. 1 la Legea nr. 64/2016 care înlocuieşte anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, consacră ca total teren "agricol+neagricol" pentru municipiul Bistriţa, suprafaţa de 109,4155 ha pentru municipiul Bistriţa, adică aceeaşi suprafaţă prevăzută şi de anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 ca total teren "agricol + neagricol" pentru oraşul Bistriţa. Curtea mai observă că, potrivit anexei nr. 3 la Legea nr. 64/2016 (care înlocuieşte anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009), suprafaţa de teren din domeniul public al statului, aflată în exploatarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care trece în domeniul privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniului Statului, la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar este de 78,2120 ha teren agricol situat în municipiul Bistriţa.
    26. Sub acest aspect, Curtea reţine că domeniul de incidenţă al normelor de lege criticate este astfel determinat, încât acestea au un caracter preponderent individual, fiind concepute nu pentru a fi aplicate unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, în cazuri individuale, necesar a fi stabilite fără echivoc, de autorităţile publice competente.
    27. În aceste condiţii, Curtea reţine că, în măsura în care suprafeţele de teren, pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009, hotărâre judecătorească ce beneficiază de autoritatea de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, coincid ca întindere şi amplasament cu suprafeţe de teren prevăzute în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, aflate în domeniul public al statului, eventualele menţiuni din anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009 referitoare la caracterul de bun din domeniul public al statului în privinţa unor suprafeţe din totalul de 116 ha, ulterioare în timp hotărârii prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, încalcă prevederile art. 44 din Constituţie privitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    28. Într-o asemenea ipoteză, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt contrare dreptului persoanelor fizice care au în proprietate bunurile imobile, întrucât acestea trec, potrivit legii, în proprietatea publică a statului. De altfel, art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 stabileşte că "Suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă prevăzute în anexele la prezenta lege sunt bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu excepţia terenurilor retrocedate potrivit legii, iar construcţiile deţinute de unităţile de cercetare-dezvoltare sunt bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului şi bunuri proprii, după caz, şi se dau în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public care le deţin în prezent şi care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură, pe toată durata existenţei unităţilor, cu condiţia păstrării obiectului de activitate".
    29. A considera, printr-o dispoziţie a legii, că un imobil pentru care instanţa judecătorească a confirmat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane fizice face obiectul dreptului de proprietate publică al statului, fără respectarea exigenţelor constituţionale privind exproprierea şi fără nicio distincţie în ceea ce priveşte titularul dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, ar echivala cu recurgerea la un mod de transformare a proprietăţii persoanelor fizice în proprietate publică, ceea ce Constituţia nu permite.
    30. Curtea Constituţională reţine, totodată, că, în conformitate cu regimul constituţional al dreptului de proprietate privată, "sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor". Trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri proprietate privată se poate realiza prin expropriere, în condiţiile prevăzute la art. 44 alin. (3) şi (5) din Constituţie, sau prin confiscare, în cazul bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, în condiţiile prevăzute la alin. (9) al aceluiaşi articol. Aceste dispoziţii constituţionale constituie garanţii ale dreptului de proprietate privată, care nu pot fi eludate. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile tratatelor şi documentelor internaţionale pe care statul român şi le-a asumat şi a căror respectare este obligatorie, conform dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie, spre exemplu: art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care, după ce proclamă că "Orice persoană are dreptul la proprietate atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii", prevede că "Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa". De asemenea, Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificat de România prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, prevede la art. 1 par. 1 că "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional".
    31. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, subliniază că garantarea dreptului de proprietate privată implică şi asigurarea premiselor exercitării sale efective, nu doar simpla recunoaştere iluzorie.
    32. În asemenea condiţii, Curtea va constata constituţionalitatea prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cuprinzând menţiuni referitoare la datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi a multiplicării materialului biologic, în măsura inexistenţei unei identităţi între suprafeţele de teren cuprinse în anexa menţionată şi cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, menţinută ca legală şi temeinică prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
    33. În final, pentru a asigura justul echilibru între protecţia proprietăţii şi exigenţele de ordin general privind cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul agricol, precum şi pentru a preveni eventuala perpetuare a incertitudinii cu privire la realităţi juridice consolidate ca efect al unor hotărâri judecătoreşti înzestrate cu autoritate de lucru judecat, Curtea consideră că revine în exclusivitate autorităţilor publice vizate de prevederile de lege criticate, autorităţilor cu atribuţii în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra imobilelor în discuţie şi, în cazul unui eventual litigiu, instanţelor judecătoreşti, rolul de a clarifica cu exactitate situaţia amplasamentului suprafeţei de teren, menţionate în Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată ca legală şi temeinică prin hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel încât dreptul de proprietate privată să fie pe deplin respectat.

    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că prevederile din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, sunt constituţionale în măsura în care suprafeţele de teren cuprinse în această anexă nu se suprapun cu cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

                PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                 Simina Popescu

                                       *

                                OPINIE SEPARATĂ

    1. În dezacord cu soluţia adoptată, cu majoritate de voturi, prin Decizia nr. 541 din 12 iulie 2016, considerăm că excepţia de neconstituţionalitate formulată trebuia respinsă ca inadmisibilă pentru motivele care vor fi arătate în continuare.
    2. Controlul de constituţionalitate iniţiat, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie, de Avocatul Poporului este unul abstract, a posteriori şi direct. Ceea ce interesează cauza de faţă este caracterul abstract al acestui control de constituţionalitate [a se vedea şi Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011]. Astfel, chiar dacă sesizarea Avocatului Poporului este denumită chiar prin textul Constituţiei "excepţie de neconstituţionalitate", în realitate, aceasta trebuie să fie calificată drept o acţiune care nu are nicio legătură cu natura excepţiilor procesuale, acela de mijloc de apărare al părţilor într-un proces dat care nu pune în discuţie fondul pretenţiilor deduse judecăţii. Drept consecinţă, Avocatul Poporului nu acţionează într-un anume cadru procesual în vederea apărării vreunui drept subiectiv.
    3. Problema de constituţionalitate adusă în faţa Curţii Constituţionale de către Avocatul Poporului necesită, pentru corecta sa soluţionare, o apreciere in concreto a situaţiei de fapt existente, mai exact dacă există o suprapunere din punct de vedere topografic între suprafeţele de teren cuprinse în anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009 şi cele care fac obiectul dreptului de proprietate privată reconstituit în temeiul Hotărârii Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud nr. 825 din 9 noiembrie 2007, confirmată prin hotărâri judecătoreşti. În analiza pe care Curtea a realizat-o într-un control abstract de constituţionalitate, aceasta nu a putut avea în vedere întreaga problematică de fapt, întrucât Curtea nu cunoaşte dacă într-adevăr există o atare suprapunere sau dacă există erori sau nu în măsurătorile realizate şi modul de transpunere normativă a acestora [cu excepţia celor arătate în mod concret în expunerea de motive a Legii nr. 64/2016]. Datele din dosar sunt parţiale şi contradictorii, astfel că instanţa constituţională nu se poate baza în raţionamentul său pe acestea. Atunci când Curtea operează cu elemente de fapt în exercitarea controlului de constituţionalitate, acestea trebuie să fie certe şi precise [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 682 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2015] pentru a nu denatura sensul demersului constituţional, acela de a viza o problemă de constituţionalitate existentă, aşadar, actuală.
    4. În lipsa unor date concrete, este greu de admis că instanţa constituţională avea competenţa de a se pronunţa, într-un control de constituţionalitate abstract, asupra unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate care a depăşit sfera strict normativistă. Soluţia solomonică la care a ajuns exprimă, de fapt, un truism în sensul că orice reglementare legală este constituţională în măsura în care nu încalcă Constituţia.
    5. În condiţiile enunţate anterior, apare discutabilă soluţia Curţii Constituţionale de constatare a neconstituţionalităţii - sub rezervă de interpretare - a textului legal criticat, drept pentru care apreciem că o atare excepţie de neconstituţionalitate putea fi admisibilă numai în condiţiile în care ar fi fost ridicată în cadrul unor procese pendinte concrete din care rezulta cu necesitate, în urma unor expertize topografice, că există o asemenea suprapunere între suprafeţele de teren. Nu este rolul Curţii să constate neconstituţionalitatea reglementărilor legale în temeiul unor aspecte care implică o eventualitate, o potenţialitate sau o situaţie probabilă. În lipsa unor elemente de certitudine juridică, Curtea nu are competenţa de pre-judeca ea însăşi situaţia de fapt.
    6. Pentru considerentele mai sus expuse, apreciem că excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului, deşi vizează o normă de reglementare primară, ea pune în discuţie elemente de fapt care, în momentul de faţă, nu prezintă un caracter cert. În lipsa acestei certitudini, Curtea nu are competenţa de a se pronunţa pe fondul problemei deduse judecăţii sale; de abia în momentul în care drepturile subiective vor trebui apărate în faţa instanţei judecătoreşti, părţile vor putea ridica o excepţie de neconstituţionalitate cu un atare obiect la care în mod obligatoriu trebuie ataşate dovezile in concreto ale părţilor în sensul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, mai exact o expertiză care să ateste existenţa acelor suprapuneri între suprafeţele de teren. De aceea, apreciem că la acest moment, problema ridicată de Avocatul Poporului este una ipotetică ce se bazează pe elemente de fapt lipsite de certitudine juridică, drept pentru care excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care în mod implicit impune condiţia caracterului actual al tensiunii normative existente între lege şi Constituţie, trebuia respinsă ca inadmisibilă.

                                   Judecător,
                      prof. univ. dr. Mona-Maria Pivniceru

                                   Judecător,
                              Daniel Marius Morar

                                     -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"