Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 540 din 28 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor de inregistrare a activitatii acestora
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 6 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnã ale conducãtorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activitãţii acestora, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cibo Trans" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 13.424/182/2009 al Judecãtoriei Baia Mare - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 13.424/182/2009, Judecãtoria Baia Mare - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnã ale conducãtorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activitãţii acestora. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Cibo Trans" - S.R.L. din Constanţa într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie rãspunderea contravenţionalã a unei persoane juridice pentru contravenţiile comise de salariaţii acesteia, fãrã a se putea reţine vinovãţia persoanei juridice în sãvârşirea faptei contravenţionale. Mai mult, aratã cã, "deşi în mod evident prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 vine şi atestã aceea cã faptelor contravenţionale prevãzute la art. 8 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001". Totodatã, potrivit art. 8 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, rãspunderea nu poate fi atrasã decât pentru acele fapte ce pot fi imputate în mod direct întreprinderii de transport sau reprezentanţilor legali ai acestora.
De asemenea, considerã cã dispoziţiile de lege criticate încalcã şi prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie, având în vedere similitudinea dintre rãspunderea penalã şi cea contravenţionalã. Astfel, pe de-o parte, singurul element ce le diferenţiazã este nivelul de pericol social al faptei, în cazul ultimei dintre cele douã rãspunderi acesta fiind mai redus, iar, pe de altã parte, finalitatea intrãrii în conflict cu legea, şi anume pedeapsa, care în cazul contravenţiei este în mod evident la un nivel mai redus. Or, având în vedere cã orice pedeapsã, indiferent de natura sa, nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii la actul normativ ce reglementeazã regimul juridic al contravenţiilor, şi anume Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, rezultã cã prevederea unei fapte contravenţionale într-un act normativ se poate face numai cu stricta respectare a normelor generale prevãzute de aceastã ordonanţã.
Totodatã, aratã cã, prin consecinţele sale, reglementarea atacatã aduce atingere desfãşurãrii activitãţii normale a persoanei juridice şi patrimoniului acesteia, contravenind astfel dispoziţiilor art. 45 din Constituţie.
Judecãtoria Baia Mare - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.335/2009 şi nr. 683/2007.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnã ale conducãtorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activitãţii acestora, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, dispoziţii modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnã ale conducãtorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activitãţii acestora, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 31 august 2009.
Dispoziţiile de lege criticate aveau la data sesizãrii Curţii Constituţionale urmãtorul conţinut:
- Art. 9 alin. (1): "Contravenţiile prevãzute la art. 8 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cele de la alin. (1) pct. 12, 14, 17, 21, 33 şi 34, cu amendã de la 10.000 lei la 20.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
b) cele de la alin. (1) pct. 15, 16 şi 36, cu amendã de la 10.000 lei la 20.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier sau conducãtorului auto, dupã caz;
c) cele de la alin. (1) pct. 1-10, cu amendã de la 6.000 lei la 10.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
d) cele de la alin. (1) pct. 11, 30, 31, 32 şi 37, cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
e) cele de la alin. (1) pct. 18-20, 22-29 şi 38, cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilã conducãtorului auto;
f) cea de la alin. (1) pct. 13, cu amendã de la 10.000 lei la 20.000 lei, aplicabilã atelierului autorizat sau operatorului economic care a montat sau a calibrat incorect tahograful;
g) cea de la alin. (1) pct. 35, cu amendã de la 10.000 lei la 20.000 lei, aplicabilã operatorului economic sau conducãtorului auto care a montat dispozitivele ilegale;
h) cele de la alin. (2) pct. 1-10, cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
i) cele de la alin. (2) pct. 11 şi 16, cu amendã de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
j) cele de la alin. (2) pct. 12-15 şi 17, cu amendã de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicabilã conducãtorului auto;
k) cele de la alin. (3) pct. 1-10, cu amendã de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
l) cele de la alin. (3) pct. 11 şi 12, cu amendã de la 2.000 lei la 4.000 lei, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
m) cele de la alin. (3) pct. 13-19, cu amendã de la 2.000 lei la 4.000 lei, aplicabilã conducãtorului auto."
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, prin art. I pct. 6 din Legea nr. 52/2010 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnã ale conducãtorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activitãţii acestora, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 25 martie 2010, dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 au fost modificate, având în prezent urmãtorul cuprins:
- Art. 9 alin. (1): "Contravenţiile prevãzute la art. 8 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amendã de la 8.000 lei la 16.000 lei - faptele prevãzute la alin. (1) pct. 12, 14, 17, 21, 27, 33 şi 34, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
b) cu amendã de la 8.000 lei la 12.000 lei - fapta prevãzutã la alin. (1) pct. 13, aplicabilã atelierului care a montat, reparat şi calibrat incorect tahograful, şi fapta prevãzutã la alin. (1) pct. 35, aplicabilã operatorului economic sau conducãtorului auto care a montat dispozitive ilegale;
c) cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevãzute la alin. (1) pct. 15-16, 18-20, 22-26, 28-30, 36 şi 38, aplicabilã conducãtorului auto, şi faptele prevãzute la alin. (1) pct. 1-11, 31 şi 32, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier;
d) cu amendã de la 3.000 lei la 6.000 lei - faptele prevãzute la alin. (2) pct. 1-11 şi 16, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier, şi faptele prevãzute la alin. (2) pct. 12-15 şi 17, aplicabilã conducãtorului auto;
e) cu amendã de la 1.500 lei la 3.000 lei - faptele prevãzute la alin. (3) pct. 1-12, aplicabilã întreprinderii/operatorului de transport rutier, şi faptele prevãzute la alin. (3) pct. 13-19, aplicabilã conducãtorului auto."
Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanţa de contencios constituţional a statuat cã, în cazul în care, dupã invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecãtoreşti, prevederea legalã supusã controlului a fost modificatã, Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacã soluţia legislativã din legea modificatã este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificãrii.
În cazul de faţã, Curtea observã cã prin modificarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 adusã de Legea nr. 52/2010 a fost preluatã soluţia legislativã criticatã.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 23 alin. (12) potrivit cãrora "Nicio pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii" şi celor ale art. 45 privind libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra prevederilor de lege ce formeazã obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, în forma anterioarã modificãrii aduse prin Legea nr. 52/2010, prin Decizia nr. 1.335 din 22 octombrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 15 decembrie 2009.
Cu acel prilej, Curtea a statuat - cu privire la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 23 alin. (12) din Constituţie - cã aceastã criticã este neîntemeiatã, deoarece textul Legii fundamentale instituie principiul legalitãţii pedepsei, fãcând referire în principal la sancţiunile penale, iar în ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale, cu referire la rãspunderea contravenţionalã, sunt aplicabile garanţiile procesual civile, iar nu cele penale, aspect ce rezultã din prevederile art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, conform cãrora dispoziţiile acestei ordonanţe se completeazã cu cele ale Codului de procedurã civilã.
Totodatã, Curtea a constatat cã este neîntemeiatã critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea prevederilor art. 45 din Constituţie, potrivit cãrora accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Întreprinderea sau operatorul de transport rutier în activitatea cãreia/cãruia s-a constatat sãvârşirea unei contravenţii nu poate invoca principiul libertãţii economice, câtã vreme aceasta/acesta nu a respectat prevederile legale.
Prin Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea a reţinut cã "obligarea întreprinderii sau operatorului de transport la plata amenzii pentru o faptã sãvârşitã de cãtre conducãtorul auto [...] este o soluţie legislativã justificatã prin raportul de prepuşenie existent între întreprinderea sau operatorul de transport rutier şi conducãtorul auto, angajat al acesteia/acestuia, raport în virtutea cãruia comitentul are obligaţia de a impune conducãtorului auto utilizarea instrumentarului şi a documentelor prevãzute de lege. Totodatã, întrucât rãspunderea comitentului este o rãspundere pentru fapta altuia, acesta are la dispoziţie o acţiune în regres împotriva prepusului".
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnã ale conducãtorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activitãţii acestora, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cibo Trans" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 13.424/182/2009 al Judecãtoriei Baia Mare - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 aprilie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
