Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Valeria Gherman în Dosarul nr. 8.755/107/2010 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 727D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.755/107/2010, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia a fost ridicată de Valeria Gherman cu prilejul soluţionării recursului introdus de Casa Judeţeană de Pensii Alba împotriva Sentinţei civile nr. 529 din 16 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 8.755/107/2010 având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de stabilire a pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie. În acest sens, arată că există o discrepanţă enormă între motivele care au fost invocate de legiuitor cu prilejul adoptării Legii nr. 119/2010 şi rezultatele efective ale aplicării acestui act normativ, nefiind atinse obiectivele bugetare propuse. Din contră, recalcularea pensiilor speciale a reprezentat "o măsură profund pernicioasă pentru bugetul de stat, întrucât a accentuat într-un mod nerezonabil într-o societate democratică dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri şi cheltuieli cu consecinţe implicite majore pe termen scurt, mediu şi lung asupra nivelului de trai a cărui finanţare de bază se asigură în principal din bugetul de stat." În continuare, susţine că, pentru aceleaşi motive arătate mai sus, se încalcă prevederile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a doua din aceeaşi cartă, raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a IX-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi personalului Curţii de Conturi nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei. În sfârşit, susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât afectarea dreptului la pensie reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate. 6. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă arată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituţionalitate, dar consideră necesară sesizarea Curţii Constituţionale "spre a verifica dacă eventual dispoziţiile potrivit cărora pensia reclamantei a fost recalculată nu sunt contrarii dispoziţiilor constituţionale ce prevăd egalitatea cetăţenilor în faţa legii, în sensul intervenirii unui reviriment al practicii acestei Curţi." 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora, "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea." 12. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportat la dispoziţiile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, în care se arată că restricţiile şi obligaţiile prevăzute în această cartă nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care au fost prevăzute, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeaşi cartă referitor la dreptul la securitate socială şi art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, privind calculul plăţilor periodice. De asemenea, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul de proprietate. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referindu-se la discrepanţa existentă între obiectivele propuse de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 119/2010 şi efectele aplicării acestui act normativ, Curtea, prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, a statuat că această problemă vizează, în realitate, o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezintă un aspect de neconstituţionalitate. 14. De asemenea, Curtea a reţinut că "împrejurarea că în anul 2011 deficitul sistemului public de pensii a fost superior celui din anii precedenţi trebuie raportată la ansamblul măsurilor pe care statul le-a luat în această perioadă, precum şi la contextul social şi economic. Or, Curtea constată că Legea nr. 119/2010 nu a fost singurul act normativ adoptat în această perioadă în ceea ce priveşte materia dreptului la pensie, anul 2010 aducând după sine şi adoptarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În acelaşi timp, contextul crizei economice pe care România a străbătut-o în această perioadă a produs efecte negative având multiple manifestări. Evoluţia socială, creşterea numărului de asiguraţi şi diminuarea numărului de contribuabili pot fi tot atâtea răspunsuri la problema creşterii deficitului sistemului de pensii publice." 15. Referindu-se la prevederile internaţionale invocate şi de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea, prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, a reţinut că în sistemul public de pensii cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obţinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci şi la veniturile obţinute pe întreaga perioadă de contribuţie. Prevederile internaţionale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcţie de care se apreciază cuantumul pensiei sunt aferente ultimilor ani de contribuţie. 16. Distinct faţă de cele reţinute în Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, Curtea precizează că procentajul prevăzut de art. 65 pct. 1 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei se raportează la veniturile avute de beneficiarul prestaţiei de bătrâneţe (al pensiei) anterior intervenirii riscului, respectiv anterior pensionării, şi nu la cuantumul pensiei anterioare. 17. Cât priveşte critica raportată la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii". 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valeria Gherman în Dosarul nr. 8.755/107/2010 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 iulie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
