Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 535 din 13 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 528 din 14 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Biro Vencel, Sandor Jozsef, Szasz Ferenc şi Sorban Laszlo în Dosarul nr. 512/43/2007 al Curţii de Apel Târgu Mureş Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale pentru minori şi familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele :
Prin Încheierea din 4 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 512/43/2007, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Biro Vencel, Sandor Jozsef, Szasz Ferenc şi Sorban Laszlo.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile de lege criticate contravin principiului constituţional al neretroactivitãţii legii, deoarece <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 se aplicã şi unor situaţii constituite în baza unei legi anterioare. Autorii excepţiei susţin cã este încãlcat şi principiul egalitãţii în drepturi, întrucât se creeazã discriminare între foştii chiriaşi dobânditori ai unor imobile care au aparţinut unor persoane fizice sau juridice private, faţã de foştii chiriaşi dobânditori ai unor imobile aparţinând cultelor religioase. Şi, în fine, se mai susţine cã textul de lege criticat contravine şi art. 44 din Constituţie, deoarece "proprietatea privatã nu mai este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, creându-se, în acest fel, o situaţie discriminatorie", încãlcându-se astfel şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, face referire la <>Decizia nr. 467/2005 prin care Curtea Constituţionalã a respins o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã textul de lege criticat nu contravine principiului neretroactivitãţii legii civile prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, ci, dimpotrivã, reprezintã chiar o consacrare a acestuia. Considerã cã nu pot fi reţinute nici susţinerile potrivit cãrora dispoziţiile de lege menţionate "introduc o discriminare nejustificatã", încãlcându-se art. 16 din Constituţie, aceasta, deoarece principiul egalitãţii în drepturi nu interzice, ci, dimpotrivã, presupune un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în situaţii deosebite.
Şi, în fine, apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine principiului garantãrii proprietãţii private, ci este în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile criticate sunt constituţionale. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituţie, menţioneazã cã textul de lege atacat, instituind sancţiunea nulitãţii absolute pentru actele juridice de înstrãinare încheiate cu încãlcarea prevederilor legale în vigoare la data înstrãinãrii, reprezintã tocmai consacrarea principiului "tempus regit actum", cauza de nulitate existând încã de la data încheierii actului. Totodatã, apreciazã cã nu poate fi reţinutã nici critica de neconstituţionalitate faţã de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, deoarece textul de lege criticat se aplicã tuturor persoanelor prevãzute în ipoteza normei legale.
De asemenea, considerã cã textul de lege criticat este în deplinã concordanţã cu prevederile art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale <>art. 1 alin. (2), ale art.2 , 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 , republicatã în temeiul <>art. V din titlul II al Legii nr. 247/2005 , în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, care are urmãtorul conţinut:
"Actele juridice de înstrãinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţã sunt lovite de nulitate absolutã dacã au fost încheiate cu încãlcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrãinãrii."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice şi ale art. 44 relative la garantarea proprietãţii private. Totodatã, se invocã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie şi din actele internaţionale invocate şi în prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 467 din 20 septembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 12 octombrie 2005, şi prin <>Decizia nr. 589 din 8 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.112 din 9 decembrie 2005, Curtea a reţinut cã, "sancţionând cu nulitate absolutã actele de înstrãinare a unor bunuri imobile prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 , încheiate cu încãlcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrãinãrii, textul de lege criticat nu reprezintã decât consacrarea legalã a aplicãrii sancţiunii nulitãţii actului juridic civil, fãrã a i se putea imputa nesocotirea principiului neretroactivitãţii legii civile; foştii proprietari ai imobilelor preluate de cãtre stat de la cultele religioase şi cumpãrãtorii unor asemenea imobile se aflã în situaţii juridice diferite, astfel cã un tratament juridic diferenţiat este pe deplin justificat, în lumina exigenţelor principiului egalitãţii, care nu este sinonim cu uniformitatea, ci impune aplicarea unor soluţii diferite pentru situaţii diferite;".
Curtea a mai decis cã principiul constituţional al garantãrii şi ocrotirii proprietãţii private opereazã în condiţiile dobândirii legale a dreptului de proprietate, nu şi în cazul în care dreptul este dobândit prin încãlcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice de înstrãinare, soluţia judicioasã pentru aceastã situaţie fiind cea a aplicãrii sancţiunii nulitãţii actului juridic civil.
Soluţiile adoptate şi argumentele ce au stat la baza acestor decizii se menţin şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Biro Vencel, Sandor Jozsef, Szasz Ferenc şi Sorban Laszlo în Dosarul nr. 512/43/2007 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale pentru minori şi familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
