Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 din Codul penal, excepţie ridicatã de Luminiţa Lupu în Dosarul nr. 3.369/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal este prezentã partea Mihai Şerban, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã cã citaţia comunicatã pãrţii Adrian Manuel Manda a fost restituitã cu menţiunea destinatar mutat de la adresã.
Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, partea prezentã lasã soluţionarea acestuia la aprecierea Curţii.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, deliberând, faţã de dispoziţiile art. 98 din Codul de procedurã civilã, constatã cã procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Având cuvântul, Mihai Şerban aratã cã nu are legãturã cu ceilalţi inculpaţi.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 3.369/4/2008, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 din Codul penal, excepţie ridicatã de Luminiţa Lupu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dreptul persoanei de a dispune de ea însãşi înglobeazã dreptul acesteia de a-şi desfãşura viaţa sexualã cum crede de cuviinţã şi de a obţine, totodatã, şi foloase de ordin material din dispunerea şi expunerea sexualã a propriului corp. Se aratã cã nu existã o "cartã a bunelor moravuri" pentru a se putea stabili care sunt acestea şi la ce face trimitere limitarea impusã de art. 26 alin. (2) din Constituţie, iar percepţia socialã este diferitã de la o epocã la alta şi de la o societate la alta în ceea ce priveşte acest concept. În plus, este excesiv, în opinia autorului excepţiei, sã se stabileascã cu literã de lege ce este degradant sau nedemn pentru individ, acestea fiind chestiuni la care numai persoana în cauzã poate da un rãspuns. Se mai aratã cã nu este clar care anume sunt acţiunile aşa-zise contrare bunelor moravuri, precum şi faptul cã alte sintagme din cuprinsul art. 328 din Codul penal, precum "mijloacele de existenţã sau principalele mijloace de existenţã", sunt criticabile, întrucât legiuitorul nu a fãcut nicãieri referire la bani, ceea ce ar conduce la ideea cã întreţinerea de raporturi sexuale în schimbul banilor este legalã. Se încalcã şi dreptul la muncã, deoarece incriminarea acestor servicii sexuale contra cost ca fapte penale împiedicã legiuitorul sã consacre ca profesie aceastã muncã şi, prin urmare, eliminã neconstituţional aceastã ocupaţie din sfera profesiilor recunoscute de lege.
Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, dat fiind cã textul de lege criticat incrimineazã doar acele practici care sunt evident contrare ordinii publice şi bunelor moravuri.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate. Aratã cã, faţã de caracterul profund imoral, dar şi socialmente periculos al prostituţiei, interzicerea practicãrii ei este justificatã. Nu poate fi reţinutã nici critica formulatã în raport de art. 41 din Legea fundamentalã, prostituţia nefiind recunoscutã ca profesie. În sfârşit, se aratã cã aceste dispoziţii nu contravin nici convenţiilor internaţionale privind prevenirea prostituţiei, la care România este parte.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 328 din Codul penal, care incrimineazã prostituţia, având urmãtorul cuprins: "Fapta persoanei care îşi procurã mijloacele de existenţã sau principalele mijloace de existenţã, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 26 şi ale art. 41, privind viaţa intimã, familialã şi privatã şi, respectiv, munca şi protecţia socialã a muncii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii art. 328 din Codul penal, în raport de critici similare celor formulate în prezenta cauzã. În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 74 din 11 iunie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 august 1996, <>Decizia nr. 106 din 2 octombrie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 16 ianuarie 1997, <>Decizia nr. 21 din 24 ianuarie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 25 februarie 2002, <>Decizia nr. 964 din 25 septembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 30 octombrie 2008, prin care Curtea, pentru considerentele acolo reţinute, a statuat cã prevederile art. 328 din Codul penal nu aduc nicio atingere dispoziţiilor Legii fundamentale. Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 din Codul penal, excepţie ridicatã de Luminiţa Lupu în Dosarul nr. 3.369/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
