Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 530 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 24 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Ion Ionescu în Dosarul nr. 18.841/3/CA/2008, de Paraschiv Hotnog în Dosarul nr. 36.397/3/2008, de Mihai Gherasim în Dosarul nr. 18.542/3/CA/2008, de Petru Ciubotariu în Dosarul nr. 22.894/3/2008 şi de Dumitru Dumitrescu în Dosarul nr. 26.605/3/CA/2008, toate aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, prin consilierul juridic Mihai Alexandru Ionescu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã în Dosarul nr. 2.603D/2008 a fost depusã o cerere din partea avocatului autorului excepţiei, Paraschiv Hotnog, prin care solicitã Curţii Constituţionale acordarea unui nou termen de judecatã, întrucât se aflã în imposibilitate de a se prezenta în faţa acestei instanţe, fiind obligat sã rãspundã în douã dosare aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se opune cererii de amânare.
De asemenea, reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea cererii formulate.
Deliberând, Curtea Constituţionalã respinge cererea de amânare, deoarece autorul cererii nu a învederat motive temeinice care sã justifice acordarea unui nou termen, neprezentând nicio dovadã a imposibilitãţii de prezentare.
În continuare, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.597D/2008, nr. 2.603D/2008, nr. 78D/2009, nr. 79D/2009 şi nr. 80D/2009, Curtea pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.
Curtea, în temeiul prevederilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 2.603D/2008, nr. 78D/2009, nr. 79D/2009 şi nr. 80D/2009 la Dosarul nr. 2.597D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Consilierul juridic prezent solicitã respingerea excepţiei astfel: ca neîntemeiatã, pentru dispoziţiile care privesc deconspirarea Securitãţii, invocându-se în susţinerea acestei soluţii <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 218/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2007, şi ca inadmisibilã, pentru restul dispoziţiilor criticate, întrucât acestea nu au legãturã cu soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte competenţa exclusivã a Curţii de Apel Bucureşti în judecarea contestaţiilor prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , aceasta este justificatã de împrejurarea cã autoritatea care introduce acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia, şi anume Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, este o instituţie organizatã la nivel central, iar legiuitorul poate adopta reglementãri procedurale speciale în considerarea unor situaţii speciale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 18.841/3/CA/2008, prin Încheierea din 19 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 36.397/3/2008, prin Încheierea din 31 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 18.542/3/CA/2008, prin Încheierea din 14 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 22.894/3/2008, şi prin Încheierea din 19 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 26.605/3/CA/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Ion Ionescu, Paraschiv Hotnog, Mihai Gherasim, Petru Ciubotariu, respectiv de Dumitru Dumitrescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii considerã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu urmãreşte doar scopul deconspirãrii Securitãţii, ci promoveazã rãspunderea moralã, juridicã şi politicã a persoanelor care au fost angajate cu diferite funcţii în Securitate, urmãrind îndepãrtarea lor din funcţiile actuale sau împiedicarea de fi alese sau numite în anumite funcţii. Definind înţelesul unor termeni şi expresii, ordonanţa creeazã premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã pentru simpla participare la activitãţile serviciilor de informaţii, fãrã stabilirea vinovãţiei în acte de încãlcare a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Autorii considerã cã o întreagã categorie socialã, cu drepturi şi libertãţi, urmeazã a fi pusã în afara legii şi a respectului concetãţenilor pentru simplul fapt cã profesia avutã în trecut, pe care au servit-o pânã la pensionare, îi transformã în paria, marginalizaţi, puşi la stâlpul infamiei. Or, acţiunile în justiţie, prin care se tinde la pronunţarea unui verdict de apartenenţã la o structurã militarã şi de muncã în sprijinul serviciilor de informaţii sau contrainformaţii, nu fac altceva decât sã culpabilizeze aceastã categorie de persoane pentru munca depusã sub jurãmânt militar şi ordine militare ierarhice.
Mai mult, se aratã în argumentarea excepţiei cã dispoziţiile art. 1 alin. (7) din ordonanţã, care prevãd posibilitatea persoanei subiect al unui dosar din care rezultã cã a fost urmãritã de Securitate - sã afle identitatea lucrãtorilor Securitãţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarelor şi sã solicite verificarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii pentru ofiţeri sau subofiţeri care au contribuit la instrumentarea dosarelor, sunt neconstituţionale, deoarece îngrãdesc dreptul cetãţeanului de a-şi proteja viaţa intimã, familialã şi privatã, precum şi dreptul acestuia de a dispune de el însuşi în condiţiile impuse de art. 26 din Constituţie.
Astfel, prin pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti care sã ateste calitatea de lucrãtor al Securitãţii se produce o gravã încãlcare a vieţii private a persoanelor cercetate, prevederile ordonanţei contravenind şi dispoziţiilor art. 16 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, care prevãd dreptul la un proces judecat în condiţii de egalitate, care implicã justificarea unui interes actual şi efectiv în realizarea unui demers în faţa instanţei de judecatã.
Pe de altã parte, deşi prin <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este definit ca autoritate administrativã autonomã cu personalitate juridicã; definiţia este insuficientã pentru a stabili natura juridicã a acestei instituţii, în condiţiile în care ea nu este nominalizatã în Constituţie şi nici nu poate fi încadratã în una dintre autoritãţile publice cu statut constituţional. Prin urmare, dispoziţiile ordonanţei privitoare la natura, atribuţiile şi procedura de funcţionare a Consiliului sunt contrare prevederilor art. 116 şi 117 din Constituţie.
Autorii mai considerã cã abilitarea unei singure instanţe, competentã sã soluţioneze la nivel naţional un singur fel de acţiuni - constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia, împotriva unei singure categorii de subiecţi - persoanele care au lucrat sau au colaborat cu Securitatea, nu poate avea altã semnificaţie decât aceea a înfiinţãrii unei instanţe extraordinare. Dispoziţiile <>art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 îngrãdesc liberul acces la justiţie, întrucât toţi subiecţii pasivi, indiferent de domiciliul lor, sunt constrânşi sã se judece în faţa unei instanţe unice, care funcţioneazã în raza teritorialã a autoritãţii abilitate sã declanşeze aceastã procedurã.
În fine, autorii apreciazã cã dispoziţiile ordonanţei, în ansamblul sãu, încalcã principiile fundamentale specifice statului de drept.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã excepţia ca fiind neîntemeiatã, întrucât <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu cuprinde dispoziţii contrare prevederilor constituţionale invocate, ci doar stabileşte o categorie de persoane referitoare la care opinia publicã are dreptul de a obţine informaţii prin intermediul procedurii reglementate legal.
Stabilirea competenţei de soluţionare a cererilor privind constatarea calitãţii de colaborator sau lucrãtor al Securitãţii în favoarea Tribunalului Bucureşti nu are semnificaţia instituirii unei instanţe extraordinare, întrucât, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, "justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege", iar judecãtorii instanţei menţionate fac parte din instanţele judecãtoreşti prevãzute de lege, îndeplinind cerinţele de independenţã şi de imparţialitate impuse de prevederile Constituţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, din încheierile de sesizare rezultã cã acesta îl constituie prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008.
Însã, cu toate cã autorii excepţiei au invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor ordonanţei în ansamblul ei, din analiza motivelor care susţin criticile formulate, precum şi a obiectului dosarelor instanţei de fond Curtea constatã cã au fost motivate şi au legãturã cu soluţionarea respectivelor cauze doar dispoziţiile art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), <>art. 10, 11 şi 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 . Cu privire la restul prevederilor, acestea fie nu au legãturã cu judecarea litigiilor în faţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, fie critica ce le-a vizat nu a fost argumentatã de cãtre autorii excepţiei de neconstituţionalitate.
Prin urmare, analiza pe fond a excepţiilor de neconstituţionalitate se va restrânge la dispoziţiile menţionate, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 1 alin. (7): "Persoana, subiect al unui dosar din care rezultã cã a fost urmãritã de Securitate, are dreptul, la cerere, sã afle identitatea lucrãtorilor Securitãţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrãtorii Securitãţii identificaţi în urma verificãrilor din oficiu, prevãzute de prezenta ordonanţã de urgenţã.";
- Art. 2 lit. a): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) lucrãtor al Securitãţii - orice persoanã care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securitãţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfãşurat activitãţi prin care a suprimat sau a îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului;";
- Art. 10: "(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se comunicã persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificãrii la cerere, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.
(2) Adeverinţele prevãzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publicã de îndatã pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de cãtre orice persoanã interesatã, în termen de 30 de zile de la publicarea lor."; - Art. 11: "(1) Acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutitã de taxã de timbru.
(2) Hotãrârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacatã cu recurs, în condiţiile legii.
(3) La dosarul cauzei se depun copii certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, documentele originale putând fi consultate la arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.";
- Art. 13: "(1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este autoritate administrativã autonomã cu personalitate juridicã, instituţie publicã finanţatã integral de la bugetul de stat, aflatã sub controlul Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii prezintã rapoarte.
(2) Sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este în municipiul Bucureşti.
(3) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţi, funcţioneazã la nivel naţional, ca structurã unicã.
(4) Bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se aprobã în condiţiile legislaţiei privind finanţele publice."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 16, art. 20 alin. (2), art. 21, 24, 26, 37, 38, 53, 116, 117, 124, 126, precum şi în art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi în art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Curtea reţine cã preambulul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 defineşte scopul reglementãrii ca fiind "continuarea, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activitãţilor exercitate de regimul comunist", care a exercitat, în special prin intermediul Securitãţii, "o permanentã teroare împotriva cetãţenilor ţãrii, a drepturilor şi a libertãţilor lor fundamentale". Aceasta îndreptãţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, prin consemnarea publicã a abuzurilor, şi contribuie la o mai bunã înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvatã a viitorului societãţii româneşti.
Scopul ordonanţei, enunţat în aceşti termeni, rãspunde unor exigenţe politice ale societãţii româneşti şi dreptului la informaţie consacrat prin art. 31 din Constituţia României.
În considerarea celor enunţate în preambul, <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 reglementeazã accesul cetãţenilor români sau strãini care dupã 1945 au avut cetãţenie românã, precum şi al cetãţenilor unei ţãri membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau ai unui stat membru al Uniunii Europene la propriul dosar întocmit de Securitate, precum şi la alte documente şi informaţii care privesc propria persoanã, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţionalã, precum şi dreptul acestor persoane de a afla identitatea lucrãtorilor Securitãţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului. Mai mult, în temeiul art. 1 alin. (7) din ordonanţã, persoana, subiect al unui dosar din care rezultã cã a fost urmãritã de Securitate, are dreptul de a solicita verificarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.
Potrivit art. 2 lit. a) din ordonanţã, se circumscrie noţiunii de "lucrãtor al Securitãţii" acea persoanã care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securitãţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 19451989, a desfãşurat activitãţi prin care "a suprimat sau îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste".
Aşa fiind, Curtea observã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte scopul de deconspirare, enunţat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, prin consemnarea publicã - publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masã de cãtre Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, în temeiul art. 12 alin. (1) din ordonanţã a celor care ocupã demnitãţile sau funcţiile enumerate în art. 3, precum şi a celor care îşi manifestã intenţia de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnitãţi sau funcţii.
Sub acest aspect, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 opereazã o modificare substanţialã a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind "lucrãtoare ale Securitãţii" faţã de prevederile <>Legii nr. 187/1999 , declaratã neconstituţionalã prin <>Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008. Astfel, reglementarea anterioarã nu a urmãrit doar deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, ci a promovat rãspunderea juridicã şi politicã a acestora, cu scopul îndepãrtãrii lor din anumite funcţii, şi împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în acele funcţii. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea Constituţionalã prin decizia menţionatã, legea crea premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, fãrã vinovãţie şi fãrã existenţa unei fapte de încãlcare a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea constatã cã prevederile art. 2 lit. a) din ordonanţã definesc noţiunea de "lucrãtor al Securitãţii" şi expliciteazã în concret semnificaţia termenului. Astfel, deţin calitatea de lucrãtori ai Securitãţii persoanele care, pe de o parte, au fost încadrate ca ofiţeri sau subofiţeri ai Securitãţii sau ai Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţeri sub acoperire, în perioada 1945-1989, şi care, pe de altã parte, au desfãşurat activitãţi prin care au suprimat sau au îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste.
Întrunirea cumulativã a celor douã condiţii prevãzute de textul de lege criticat este constatatã de instanţa judecãtoreascã Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
Aşa fiind, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, potrivit <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea reţine cã dispoziţiile procedurale criticate nu sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicãrii principiului prevãzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecatã respectã principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apãrare, pãrţile având, deopotrivã, posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesual civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.
În ceea ce priveşte competenţa unei singure instanţe de a soluţiona cauzele având ca obiect constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, şi anume Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, Curtea reţine cã, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizeazã prin instanţele judecãtoreşti, a cãror competenţã este stabilitã numai prin lege. Or, dispoziţiile <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigenţele constituţionale invocate, inclusiv cele prevãzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicţia înfiinţãrii de instanţe extraordinare.
În fine, referitor la critica prevederilor art. 13 din ordonanţã, Curtea reţine cã autoritãţile publice din România sunt de naturã constituţionalã sau extraconstituţionalã, în funcţie de fundamentarea existenţei lor legale. Aşa fiind, pe lângã autoritãţile administrative autonome definite expres de Constituţie - Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii şi Consiliul Economic şi Social, existã şi alte autoritãţi a cãror legitimitate izvorãşte din lege. Aceasta nu înseamnã însã cã înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea lor ar fi lipsite de fundament constituţional, ci, dimpotrivã, ele îşi întemeiazã existenţa pe dispoziţiile art. 116 alin. (2) şi art. 117 alin. (3) din Legea fundamentalã.
Având în vedere argumentele prezentate, Curtea nu poate reţine temeinicia criticilor autorilor excepţiei faţã de niciuna dintre prevederile constituţionale invocate.
Prin urmare, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 10, art. 11 şi <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Ion Ionescu în Dosarul nr. 18.841/3/CA/2008, de Paraschiv Hotnog în Dosarul nr. 36.397/3/2008, de Mihai Gherasim în Dosarul nr. 18.542/3/CA/2008, de Petru Ciubotariu în Dosarul nr. 22.894/3/2008 şi de Dumitru Dumitrescu în Dosarul nr. 26.605/3/CA/2008, toate aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate cu privire la restul dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , excepţie ridicatã de aceiaşi autori în dosarele aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
